Lovitura de teatru a rușilor în cazul embargoului. Republica Moldova nici nu exportă carne de pasăre în Rusia

01 Feb. 2022, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Feb. 2022, 11:49 // Actual //  bani.md

Republica Moldova nu exportă produse și carne de pasăre în Federația Rusă, de cel puțin trei ani, a declarat Vitalie Dragan, șeful secției medicină veterinară de la Ministerul Agriculturii. Declarația a fost făcută pentru bani.md, în contextul în care, ieri, autoritatea sanitară din Federația Rusă, Rosselkhoznadzor anunța că a instituit embargoul livrărilor cărnii de pasăre din Republica Moldova din 1 februarie.

Republica Moldova nu exportă carne de pasare, în condițiile în care nici nu este inclusă în lista țărilor cu drept de export. Or, pentru acest lucru e nevoie de auditarea și verificarea întreprinderilor, iar acest lucru nu a fost făcut de Federația Rusă”, a explicat Dragan.

Ieri, 31 ianuarie, cu mare fast autoritatea sanitară din Federația Rusă, Rosselkhoznadzor anunța că a instituit embargoul livrărilor cărnii de pasăre din Republica Moldova din 1 februarie pe fundalul acutizării gripei aviare.

Autoritatea susținea că este interzisă și furnizarea în Federația Rusiei de echipamente folosite pentru păstrarea, sacrificarea și tăierea păsărilor, dar și a tranzitului păsărilor vii.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor de la Chișinău anunța, în data de 21 ianuarie, despre identificarea unui focar de Gripă Aviară subtipul H5N1 la păsări domestice din satul Hirișeni, r-ul Telenești. Potrivit instituții, prezența virusului a fost confirmată de către departamentul virusologie specială al Institutului Zooprofilactic și experimental din Italia (laboratorul internațional de referință al OIE și UE).

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.