Turbulențele sociale cu consecințe politice amenință Moldova. Populația „dărâmată” de scumpiri

Combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre – stagflație – reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de vedere social. Un risc major este exacerbarea inegalităților cauzate de scumpirea hranei și impactul asupra populației cu cele mai mici venituri. Pentru păturile vulnerabile, inflația personală va fi mai mare decât media. Incertitudinea veniturilor, combinată cu scumpirile presante, poate declanșa turbulențe sociale cu consecințe politice. Pe termen scurt, rămân necesare măsurile de susținere a păturilor afectate, iar pe termen mediu – o tranziție spre o impozitare cu un caracter mai redistributiv, constată analiza „De la recuperare la stagflație” a Centrului analitic Expert-Grup.

Dincolo de efectele aritmetice tranzitorii, există riscurile reducerii pe termen lung a creșterii economice. Dacă în perioada 2001-2010, PIB-ul a crescut cu 5,2% în medie anuală, atunci în 2011-2020 – cu 2,9%.

Rezultatele empirice sugerează riscuri reale de menținere a ritmurilor modeste de creștere a PIB-ului sau chiar de scădere continuă a acestora. Dacă în primul deceniu de creștere, PIB-ul era în mare parte antrenat de creșterea productivității totale a factorilor, care mai mult decât a compensat reducerea ocupării, atunci în deceniul 2011-2020 câștigurile de eficiență au fost mult mai modeste. În linii mari, pierderea impulsului economic este determinată de prevalența unui climat instituțional neprietenos mediului de afaceri, de risipa de resurse în sectorul întreprinderilor de stat și de capacitatea relativ limitată a firmelor pentru inovare”, se mai spune în publicația Expert-Grup.

Înlăturarea unora dintre aceste deficiențe deja a fost stabilită ca prioritate de către Guvern, un accent mai mare trebuind să fie pus, din punctul nostru de vedere, pe abilitarea firmelor de a inova din punctul de vedere al marketingului, managementului organizațional și tehnologic. Totodată, persistența emigrației, în special, a populației tinere, va reduce oferta de forță de muncă și va pune constrângeri suplimentare asupra creșterii potențiale.

Anul 2022 ar putea să ne aducă nu doar răcirea motoarelor economice, dar și stagflație: recesiune sau creștere economică anemică împreună cu o inflație ridicată.

Astfel, după una din cele mai grave recesiuni din 2020 (de -7%) cauzată de criza pandemică, secetă și înrăutățirea situației economice din regiune, Republica Moldova a marcat una din cele mai rapide creșteri în 2021 pe fundalul îmbunătățirii condițiilor economice din regiune, a unui an agricol favorabil, ameliorarea situației pandemice, dar și stabilizarea situației politice care a deblocat mai multe procese investiționale și a dinamizat relațiile cu partenerii de dezvoltare. Totuși, ne convingem încă o dată cât de vulnerabilă este economia țării la diverse șocuri”, a explicat Adrina Lupușor, directorul Expert-Grup.

#turbulențe #recesiune #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.