Combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre – stagflație – reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de vedere social. Un risc major este exacerbarea inegalităților cauzate de scumpirea hranei și impactul asupra populației cu cele mai mici venituri. Pentru păturile vulnerabile, inflația personală va fi mai mare decât media. Incertitudinea veniturilor, combinată cu scumpirile presante, poate declanșa turbulențe sociale cu consecințe politice. Pe termen scurt, rămân necesare măsurile de susținere a păturilor afectate, iar pe termen mediu – o tranziție spre o impozitare cu un caracter mai redistributiv, constată analiza „De la recuperare la stagflație” a Centrului analitic Expert-Grup.

Dincolo de efectele aritmetice tranzitorii, există riscurile reducerii pe termen lung a creșterii economice. Dacă în perioada 2001-2010, PIB-ul a crescut cu 5,2% în medie anuală, atunci în 2011-2020 – cu 2,9%.

Rezultatele empirice sugerează riscuri reale de menținere a ritmurilor modeste de creștere a PIB-ului sau chiar de scădere continuă a acestora. Dacă în primul deceniu de creștere, PIB-ul era în mare parte antrenat de creșterea productivității totale a factorilor, care mai mult decât a compensat reducerea ocupării, atunci în deceniul 2011-2020 câștigurile de eficiență au fost mult mai modeste. În linii mari, pierderea impulsului economic este determinată de prevalența unui climat instituțional neprietenos mediului de afaceri, de risipa de resurse în sectorul întreprinderilor de stat și de capacitatea relativ limitată a firmelor pentru inovare”, se mai spune în publicația Expert-Grup.

Înlăturarea unora dintre aceste deficiențe deja a fost stabilită ca prioritate de către Guvern, un accent mai mare trebuind să fie pus, din punctul nostru de vedere, pe abilitarea firmelor de a inova din punctul de vedere al marketingului, managementului organizațional și tehnologic. Totodată, persistența emigrației, în special, a populației tinere, va reduce oferta de forță de muncă și va pune constrângeri suplimentare asupra creșterii potențiale.

Anul 2022 ar putea să ne aducă nu doar răcirea motoarelor economice, dar și stagflație: recesiune sau creștere economică anemică împreună cu o inflație ridicată.

Astfel, după una din cele mai grave recesiuni din 2020 (de -7%) cauzată de criza pandemică, secetă și înrăutățirea situației economice din regiune, Republica Moldova a marcat una din cele mai rapide creșteri în 2021 pe fundalul îmbunătățirii condițiilor economice din regiune, a unui an agricol favorabil, ameliorarea situației pandemice, dar și stabilizarea situației politice care a deblocat mai multe procese investiționale și a dinamizat relațiile cu partenerii de dezvoltare. Totuși, ne convingem încă o dată cât de vulnerabilă este economia țării la diverse șocuri”, a explicat Adrina Lupușor, directorul Expert-Grup.