Lovitură de teatru la MOLDATSA! Taburceanu a restituit peste un milion de lei

14 Aug. 2026, 11:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 11:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fosta angajată a MOLDATSA, Anastasia Taburceanu, a restituit întreprinderii 1,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă întreaga sumă încasată pe durata raporturilor sale de muncă. Banii includ salariul efectiv, premiile, sporurile și alte plăți de natură salarială, potrivit unui răspuns oficial al MOLDATSA oferit Grupului media REALITATEA.

Potrivit documentului, la 1 iulie 2026, Taburceanu a solicitat oficial MOLDATSA prezentarea unui calcul detaliat al sumelor care i-au fost achitate în perioada în care a activat în cadrul întreprinderii, exprimându-și intenția de a restitui banii.

După ce întreprinderea i-a prezentat calculul drepturilor salariale, fosta angajată a depus declarații scrise pe 3 și 9 iulie, prin care și-a exprimat intenția de a restitui suma totală de 1.101.766,12 lei.

MOLDATSA precizează că suma reprezintă totalitatea mijloacelor bănești achitate Anastasiei Taburceanu pe întreaga perioadă în care aceasta a fost angajată a întreprinderii. În calcul au intrat atât salariul efectiv încasat, cât și premiile, sporurile și alte plăți salariale.

Restituirea banilor s-a făcut în patru tranșe, într-un interval de numai nouă zile. Prima plată, de 520.373,12 lei, a fost efectuată pe 6 iulie. Pe 9 iulie au fost transferate alte 200.000 de lei, pe 13 iulie – 150.000 de lei, iar ultima tranșă, de 231.393 de lei, a ajuns în contul MOLDATSA pe 14 iulie.

Astfel, potrivit întreprinderii, întreaga sumă de 1,1 milioane de lei a fost restituită integral.

Cazul nu este însă închis. MOLDATSA anunță că procedurile de control referitoare la acest subiect se află în etapa finală, iar întreprinderea urmează să primească prescripția organului de control.

Abia după recepționarea și examinarea documentului, MOLDATSA spune că va putea comunica informații suplimentare privind constatările oficiale, eventuala calificare juridică a operațiunilor și regimul contabil care va fi aplicat banilor restituiți.

Scandalul a izbucnit după ce s-a aflat că Anastasia Taburceanu a fost angajată la MoldATSA în funcția de specialist în comunicare, fără concurs.

Anterior, fosta conducere a MoldATSA a susținut că angajarea a fost legală și s-a făcut în baza prevederilor interne ale întreprinderii.

Veniturile lunare ale Anastasiei Taburceanu la MoldATSA au variat între 58.000 și aproximativ 150.000 de lei, conform investigațiilor media RISE Moldova. Deși salariul de bază indicat este de 25.700 de lei, acesta este suplimentat de bonusuri.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.