Lucrările de construcție a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, pe ultima sută de metri

05 Nov. 2021, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Nov. 2021, 08:20 // Actual //  MD Bani

În cadrul unei vizite de lucru efectuată la data de 4 noiembrie 2021 la Bălți, Prim-ministrul Natalia Gavrilița a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și a văzut cum se desfășoară lucrările de finisare a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Regiunea de Dezvoltare Nord. Construcția este terminată în proporție de 90%.

Proiectul, început în iulie 2020, este implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională și finanțat din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR). Drept parteneri strategici sunt  USAID, Suedia și UK AID, care vor contribui, prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova,  la dotarea cu mobilier și echipamente a spațiilor renovate ale Centrului. În total, valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 40 de milioane de lei, dintre care 28,50 milioane lei din sursele FNDR. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a pus la dispoziție clădirea nefinisată ridicată din surse proprii și a alocat 2 milioane de lei pentru lucrări neplanificate, dar necesar de realizat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Natalia Gavrilița a purtat o discuție cu rectorul și cu decanii facultăților din cadrul USARB. Șefa Guvernului a salutat investițiile care se fac în Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic și și-a exprimat încrederea că astfel va crește numărul studenților, dar și a tinerilor care vor rămâne să lucreze acasă.

„Este foarte important sa orientam studiile pentru creșterea unor competențe utile pentru tineri. Mai mult ca atât, tinerii trebuie să aibă încredere că se vor putea angaja la locuri bine plătite după absolvire. În acest sens, astfel de parteneriate între instituțiile de învătământ și agenții economici ca parteneriatul din Bălți sunt foarte importante”, a subliniat Natalia Gavrilița.

La USARB activează 230 de cadre didactice, iar numărul studenților și elevilor care învață în prezent în cadrul Universității dar și a Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” este de peste 4000.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!