Lucrările de construcție a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, pe ultima sută de metri

În cadrul unei vizite de lucru efectuată la data de 4 noiembrie 2021 la Bălți, Prim-ministrul Natalia Gavrilița a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și a văzut cum se desfășoară lucrările de finisare a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Regiunea de Dezvoltare Nord. Construcția este terminată în proporție de 90%.

Proiectul, început în iulie 2020, este implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională și finanțat din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR). Drept parteneri strategici sunt USAID, Suedia și UK AID, care vor contribui, prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova, la dotarea cu mobilier și echipamente a spațiilor renovate ale Centrului. În total, valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 40 de milioane de lei, dintre care 28,50 milioane lei din sursele FNDR. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a pus la dispoziție clădirea nefinisată ridicată din surse proprii și a alocat 2 milioane de lei pentru lucrări neplanificate, dar necesar de realizat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Natalia Gavrilița a purtat o discuție cu rectorul și cu decanii facultăților din cadrul USARB. Șefa Guvernului a salutat investițiile care se fac în Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic și și-a exprimat încrederea că astfel va crește numărul studenților, dar și a tinerilor care vor rămâne să lucreze acasă.

„Este foarte important sa orientam studiile pentru creșterea unor competențe utile pentru tineri. Mai mult ca atât, tinerii trebuie să aibă încredere că se vor putea angaja la locuri bine plătite după absolvire. În acest sens, astfel de parteneriate între instituțiile de învătământ și agenții economici ca parteneriatul din Bălți sunt foarte importante”, a subliniat Natalia Gavrilița.

La USARB activează 230 de cadre didactice, iar numărul studenților și elevilor care învață în prezent în cadrul Universității dar și a Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” este de peste 4000.

#Centrul de Inovare si Transfer Tehnologic din #universitatea alecu russo #balti #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.