Lucrările de construcție a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, pe ultima sută de metri

În cadrul unei vizite de lucru efectuată la data de 4 noiembrie 2021 la Bălți, Prim-ministrul Natalia Gavrilița a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și a văzut cum se desfășoară lucrările de finisare a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Regiunea de Dezvoltare Nord. Construcția este terminată în proporție de 90%.

Proiectul, început în iulie 2020, este implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională și finanțat din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR). Drept parteneri strategici sunt USAID, Suedia și UK AID, care vor contribui, prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova, la dotarea cu mobilier și echipamente a spațiilor renovate ale Centrului. În total, valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 40 de milioane de lei, dintre care 28,50 milioane lei din sursele FNDR. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a pus la dispoziție clădirea nefinisată ridicată din surse proprii și a alocat 2 milioane de lei pentru lucrări neplanificate, dar necesar de realizat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Natalia Gavrilița a purtat o discuție cu rectorul și cu decanii facultăților din cadrul USARB. Șefa Guvernului a salutat investițiile care se fac în Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic și și-a exprimat încrederea că astfel va crește numărul studenților, dar și a tinerilor care vor rămâne să lucreze acasă.

„Este foarte important sa orientam studiile pentru creșterea unor competențe utile pentru tineri. Mai mult ca atât, tinerii trebuie să aibă încredere că se vor putea angaja la locuri bine plătite după absolvire. În acest sens, astfel de parteneriate între instituțiile de învătământ și agenții economici ca parteneriatul din Bălți sunt foarte importante”, a subliniat Natalia Gavrilița.

La USARB activează 230 de cadre didactice, iar numărul studenților și elevilor care învață în prezent în cadrul Universității dar și a Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” este de peste 4000.

#Centrul de Inovare si Transfer Tehnologic din #universitatea alecu russo #balti #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.