Lucrările de construcție a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, pe ultima sută de metri

În cadrul unei vizite de lucru efectuată la data de 4 noiembrie 2021 la Bălți, Prim-ministrul Natalia Gavrilița a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și a văzut cum se desfășoară lucrările de finisare a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Regiunea de Dezvoltare Nord. Construcția este terminată în proporție de 90%.

Proiectul, început în iulie 2020, este implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională și finanțat din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR). Drept parteneri strategici sunt USAID, Suedia și UK AID, care vor contribui, prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova, la dotarea cu mobilier și echipamente a spațiilor renovate ale Centrului. În total, valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 40 de milioane de lei, dintre care 28,50 milioane lei din sursele FNDR. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a pus la dispoziție clădirea nefinisată ridicată din surse proprii și a alocat 2 milioane de lei pentru lucrări neplanificate, dar necesar de realizat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Natalia Gavrilița a purtat o discuție cu rectorul și cu decanii facultăților din cadrul USARB. Șefa Guvernului a salutat investițiile care se fac în Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic și și-a exprimat încrederea că astfel va crește numărul studenților, dar și a tinerilor care vor rămâne să lucreze acasă.

„Este foarte important sa orientam studiile pentru creșterea unor competențe utile pentru tineri. Mai mult ca atât, tinerii trebuie să aibă încredere că se vor putea angaja la locuri bine plătite după absolvire. În acest sens, astfel de parteneriate între instituțiile de învătământ și agenții economici ca parteneriatul din Bălți sunt foarte importante”, a subliniat Natalia Gavrilița.

La USARB activează 230 de cadre didactice, iar numărul studenților și elevilor care învață în prezent în cadrul Universității dar și a Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” este de peste 4000.

#Centrul de Inovare si Transfer Tehnologic din #universitatea alecu russo #balti #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice