Lufthansa a înregistrat un profit operaţional de 1,5 miliarde de euro

Lufthansa a înregistrat un profit operaţional de 1,5 miliarde de euro anul trecut, marcând o schimbare în bugetul companiei aeriene pe care CEO-ul a descris-o drept „fără precedent”, conform Financial Times.

Transportatorul german a declarat că şi-a dublat numărul de pasageri în 2022 la 100 de milioane şi aproape şi-a dublat veniturile la 32,8 miliarde de euro.

Compania se alătură unui grup tot mai numeros de transportatori care raportează o revenire a călătoriilor după ce acestea au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Anterior, Qantas, a declarat că se aşteaptă să creeze 8.500 de locuri de muncă în următorul deceniu, o mutare despre care a spus că reprezintă un semnal că industria aviaţiei intră într-o fază de creştere.

„Lufthansa s-a întors”, a declarat Carsten Spohr, CEO Deutsche Lufthansa AG. „În doar un an, am obţinut o redresare financiară fără precedent.”

Spohr a spus că societatea a afişat „un rezultat mult mai bun decât se aştepta” şi că cererea de călătorii aeriene a fost ridicată în 2022. De asemenea, s-a angajat să investească „miliarde în aeronave noi, eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil şi de ultimă generaţie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transportator #Lufthansa #companie aeriana #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.