Mai mulți șefi la Ministerul Muncii! Guvernul umflă organigrama

Guvernul pregătește o reorganizare a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care aduce mai mulți angajați și extinde conducerea instituției, în contextul reformei „RESTART” și al procesului de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit proiectului analizat, ministerul va avea patru secretari de stat, față de trei în prezent, iar numărul total de angajați va crește de la 126 la 142, potrivit unui proiect de hotărâre care urmează să fie aprobat în ședința de miercuri a Executivului.

Deși autoritățile susțin că impactul bugetar este limitat, calculele arată că doar pentru ultimele șapte luni ale anului 2026 vor fi necesare aproximativ 3,5 milioane de lei suplimentari pentru salarizare. Suma urmează să fie acoperită prin redistribuiri interne, inclusiv din programe sociale.

Extinderea vine după ce, în urma reformei „RESTART”, ministerul a preluat controlul asupra întregului sistem de asistență socială la nivel teritorial, ceea ce înseamnă peste 400 de servicii și circa 10.000 de angajați. Autorii proiectului recunosc că această schimbare a generat un deficit de capacitate instituțională.

Documentul prevede și restructurări interne, inclusiv desființarea unor direcții și redistribuirea personalului, dar și crearea sau consolidarea unor noi subdiviziuni, în special pe politici demografice, integrare europeană și digitalizare.

Reforma este justificată și prin presiunile demografice tot mai mari. Datele arată că populația îmbătrânește rapid, persoanele de peste 60 de ani reprezentând peste un sfert din total, în timp ce migrația forței de muncă continuă să afecteze piața internă.

În același timp, ministerul trebuie să gestioneze un volum tot mai mare de angajamente legate de integrarea europeană, de la politici sociale până la accesarea fondurilor UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #minister #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.