Maia Sandu: Curând va începe construcția podului de la Ungheni. A fost aprobată finanțare de 16,5 milioane de euro

Autoritățile de la București au aprobat finanțare în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcția podului rutier de peste Prut, care va uni localitățile Ungheni de pe cele două maluri ale râului, anunță Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Astfel, în curând va începe construcția podului de la Ungheni.

Potrivit președintei, construcția podului va fi demarată chiar la începutului anului 2023 și va avea patru benzi.

„Podul va avea patru benzi și va spori capacitatea de trafic internațional de mărfuri și pasageri între Moldova și România, dar și oportunitățile de schimburi economice dintre țările noastre. Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier. Proiectul va fi finanțat prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program al Uniunii Europene în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Lucrările vor porni la începutul anului 2023. Costul total al proiectului este de 33 de milioane de euro, acesta va fi realizat în termen de 3,5 ani.” a scris Maia Sandu pe Facebook.

Principalele caracteristici prevăzute pentru podul de la Ungheni:

261,20 m lungime pod nou peste Prut;
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II);
8 m lățime parte carosabilă;
1 km lungime traseu;
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură;
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor;

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.” a scris secretarul de stat, Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scriosteanu.

Podul va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Studiul de fezabilitate a fost finalizat de către partea română, precum și obținerea Acordului de Mediu, care a fost emis în data de 18 noiembrie.

Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

#ungheni #pod #infrastructura #finanțare #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.