Maia Sandu le declară război grupărilor criminale: Vor să devină actori geopolitici. Sunt necesare pedepse mai aspre

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu se arată îngrijorat de activizarea anumitor grupări criminale, care ar sponsoriza protestele la Chișinău din banii furați.

”Pe fondul amenințărilor și dificultăților de ordin extern observăm o consolidare a grupărilor criminale care au delapidat țara în ultimii 30 de ani. Statul va respecta dreptul cetățenilor de a protesta pașnic, dar instituțiile nu trebuie să admită provocări. Organele de drept trebuie să identifice sursele de finanțare ilegală a celor care plătesc pentru participarea la proteste și să pedepsească orice tentativă de destabilizare. Așteptările cetățenilor sunt că statul le va confisca averile dobândite ilegal”, a punctat Sandu.

Potrivit ei, aceste grupări criminale continuă să aibă acces la resursele financiare furate de la noi toți. Corupții întreprind torul pentru a slăbi statul pentru a scăpa de pedeapsă.

„Observăm că unii actori încearcă să devin actori geopolitici, să manipulez cu relațiile privilegiate cu Federația Rusă. Au amplificat propaganda de război și știrile false. Am recomandat instituțiilor statului să aplice sancțiuni mai dure pentru propaganda războiului și pe cei care îi cheamă pe agresori în Republica Moldova. Sunt sancțiuni mai aspre pentru trădare de patrie și promovarea separatismului”, susține Maia Sandu.

Președintele nu a data nume concrete, însă este vorba despre fugarul Șor protestatarii căruia sunt în fața Parlamentului în corturi, iar în acest weekend au protestat și în fața președinției. Aceștia și-au manifestat nemulțumirea față de prețurile mari.

#autorități #sandu #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.