Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.