Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au intrat pe un trend clar descendent în 2025, ceea ce confirmă încetinirea pieței imobiliare nu doar la nivel de tranzacții, ci și la nivel de intenție de construcție. Datele Biroul Național de Statistică arată că, pe parcursul anului trecut, au fost eliberate 2.161 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 5,1% mai puține față de 2024, acestea reprezentând 73,1% din totalul autorizațiilor de construire.

Deși segmentul rezidențial rămâne dominant, dinamica trimestrială indică o frânare vizibilă. Comparativ cu anii precedenți, 2025 marchează un recul constant al autorizațiilor pentru locuințe, în special în prima parte a anului, când a fost atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. În trimestrul IV, numărul autorizațiilor rezidențiale a rămas sub nivelurile din 2023 și 2024, iar față de trimestrul III s-a înregistrat o scădere de 11,6%, semn al prudenței crescute în sectorul construcțiilor.

Distribuția pe medii arată că scăderea este generată în special de mediul rural, unde numărul total al autorizațiilor a coborât cu peste 17% față de anul precedent. În mediul urban se observă o ușoară creștere statistică, însă aceasta nu reușește să compenseze declinul din zonele rurale, care concentrează în continuare mai mult de jumătate din autorizațiile eliberate la nivel național.

La nivel regional, tendința descendentă este prezentă aproape peste tot. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a redus cu 3,4%, în regiunea Centru cu 5,4%, în Nord cu 9,3%, iar în Sud cu aproape 19%, cea mai severă scădere din țară. Singura excepție este UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 11,8% a autorizațiilor pentru locuințe.

Evoluția autorizațiilor confirmă faptul că reculul pieței imobiliare din 2025 este unul structural. Mai puține autorizații eliberate astăzi înseamnă mai puține locuințe noi în anii următori, ceea ce explică de ce, în pofida prăbușirii numărului de tranzacții, prețurile pe piața imobiliară rămân ridicate și marcate de incertitudine.