Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.