Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi “nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Smartlink Communications, cu sprijinul Băncii Transilvania, a prezentat un amplu studiu privind evoluția birourilor familiale (family offices), subliniind transformarea lor într-o forță economică majoră cu impact asupra finanțelor globale, inovării tehnologice și investițiilor sustenabile.

Potrivit autorilor, family offices au depășit de mult rolul tradițional de administratori pasivi ai averilor familiale și devin actori strategici pe piețele internaționale. Accentul tot mai mare pus pe investițiile alternative, capitalul de risc și strategiile cu impact social le consolidează poziția în economia globală.

„Birourile familiale devin jucători cheie în felul în care evoluează economia globală. Orientarea lor spre investiții alternative și impact sustenabil va influența profund piețele în următorul deceniu”, a declarat Radu Magdin, CEO Smartlink Communications. Acesta a subliniat că în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, familiile de business pot juca un rol esențial în relansarea economică.

La rândul său, Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, afirmă că înțelegerea modului în care funcționează aceste entități este „esențială pentru anticiparea tendințelor economice”, având în vedere rapiditatea cu care cresc și influențează investițiile globale.

Conform studiului, totalul activelor gestionate de birourile familiale este proiectat să depășească 5 trilioane de dolari până în 2030, cu 45% din investiții canalizate spre active alternative. Interesul pentru capitalul de risc este în creștere, în special în domenii precum tehnologie, sănătate și energie regenerabilă.

Analiza evidențiază și creșterea accelerată a investițiilor cu impact social și de mediu, cu rezultate directe în proiecte sustenabile și inițiative de responsabilitate socială. În același timp, persistă diferențe regionale: în America de Nord se preferă investițiile riscante în tehnologie, în timp ce în Europa abordarea este mai conservatoare, orientată către active stabile.

Studiul atrage atenția și asupra schimbărilor geopolitice, care împing family offices spre strategii regionale și colaborări selective, ceea ce ar putea remodela fluxurile investiționale globale.

Smartlink Communications și Banca Transilvania consideră că rolul acestor structuri financiare va deveni decisiv în anii următori, pe măsură ce economiile caută noi mecanisme de stabilitate și creștere într-un context marcat de volatilitate.