Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.