Maib și Corporația Financiară Internațională au semnat un acord de finanțare care va sprijini dezvoltarea IMM-urilor

Maib are plăcerea de a anunța semnarea unui acord de împrumut de 20 milioane EUR cu Corporația Financiară Internațională (IFC), care va sprijini eforturile băncii de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM-uri) din Moldova. Acordul reprezintă prima tranșă din finanțarea de 30,8 milioane USD oferită de IFC.

În calitate de bancă comercială lider și creditor major din țară, maib recunoaște rolul crucial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă, angajându-se astfel în susținerea creșterii acestora.

Finanțarea de la IFC va permite maib să ofere resursele financiare atât de necesare IMM-urilor care se confruntă adesea cu provocări în accesarea de fonduri. Maib este onorată să colaboreze cu IFC pentru a aborda aceste provocări și pentru a contribui la promovarea rezilienței și stabilității economice în Moldova, în special în contextul pandemiei COVID-19, dar și a incertitudinii recente cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia.

Finanțarea IFC va fi dedicată în mod special pentru IMM-urile conduse de femei. Alocând jumătate din fonduri pentru femeile antreprenoare, IFC demonstrează sprijinul pentru egalitatea de gen și încurajarea femeilor antreprenoare în Moldova. Totodată, ca bancă, maib recunoaște potențialul imens al femeilor antreprenoare de a stimula creșterea economică și inovația, angajându-se să le ofere resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a reuși.

Acest parteneriat este valoros pentru maib, deoarece angajamentul IFC oferă creditare în condiții confortabile și avantajoase potențialilor creditori. În acest fel, maib contribuie la creșterea și dezvoltarea economiei naționale.

Leadershipul maib în susținerea IMM-urilor din Moldova

În 2022, maib a susținut semnificativ segmentul IMM-urilor, înregistrând o creștere substanțială a cotei de piață. Această creștere a fost sprijinită de lansarea unor soluții inovatoare, precum SmartPOS, care le-a permis clienților să accepte plăți cu cardul de pe smartphone-uri sau tablete fără a fi nevoie de un terminal separat. În continuare, concentrarea băncii pe segmentul IMM-urilor este evidentă în obiectivele sale ambițioase de extindere și angajamentul de a oferi servicii de înaltă calitate clienților săi IMM.

De asemenea, maib intenționează să investească și mai mult în acest sector pentru a-și consolida poziția de lider în satisfacerea nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Realizările unității IMM a maib în 2022:

Cota de piață a creditelor IMM a crescut la 31,4% în 2022 de la 26,3% în 2021;
Peste 29,6 mii de clienți IMM activi începând cu 2022;
Portofoliul maib IMM a atins 5,5 miliarde MDL în 2022, în creștere cu 46,7% în raport cu anul precedent.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem recunoscători IFC pentru această finanțare, care va fi esențială în sprijinirea redresării economiei Republicii Moldova și care va aborda, de asemenea, unele dintre provocările sociale cu care se confruntă țara. Maib este dedicată afacerilor responsabile. Credem că segmentul IMM este baza economiei și ca dovadă a acestui fapt, doar în 2022 maib și-a crescut cu 5% cota de piață în creditarea IMM-urilor. Vom valorifica capacitățile noastre de creditare cu finanțare IFC pentru a sprijini în continuare afacerile moldovenești. De asemenea, vreau să subliniez aspectul social al finanțării, care are ca scop sprijinirea femeile antreprenoare în accesarea finanțării bancare. Suntem recunoscători IFC pentru sprijinul acordat în acest demers”.

Lisa Kaestner, Manager regional al IFC pentru Ucraina și Moldova:

„Întreprinderile mai mici joacă un rol central în crearea unei economii dinamice, competitive și favorabile incluziunii și sunt generatori vitali de locuri de muncă. În Moldova, investiția pe termen lung a IFC va permite maib să-și crească portofoliul IMM, asigurând o strategie de finanțare stabilă, catalizând, în același timp, răspunsul investitorilor și consolidând sectorul financiar. Pe lângă crearea de locuri de muncă, finanțarea va contribui la reducerea inegalității de gen prin sprijinirea femeilor antreprenoare, un segment neexploatat, și prin optimizarea rolului lor cheie în inovația și creșterea economică”.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o pondere de 33,0% din depozite și 37,2% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul anului 2022. Maib este un creditor disciplinat, cu rata creditelor neperformante de 2,54% și este bine capitalizat cu CAR de 22,2% la 31 decembrie 2022. Banca este de importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente din Europa.

Pentru mai multe informații despre IFC accesează www.ifc.org.

#parteneriat #finanțare #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză