Marea retragere continuă! 60% dintre companiile occidentale au rupt legăturile cu economia lui Putin

În cei trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre companiile occidentale considerate din „țări neprietenoase” au ieșit de pe piața Federației Ruse, potrivit unui studiu realizat de firma de audit și consultanță Kept, citat de publicația RBK.

Analiza a inclus peste 300 de companii internaționale cu active semnificative în Rusia și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 1 miliard de ruble. Până la sfârșitul anului 2024, 183 de companii își finalizaseră retragerea.

Cei mai mulți investitori au vândut activele unor companii rusești (103 cazuri) sau conducerii locale (40 cazuri). În alte situații, firmele străine au ieșit din parteneriate locale (17 cazuri) sau și-au închis complet activitatea (14 cazuri). Doar în 9 cazuri activele au fost preluate de cumpărători străini.

Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda au luat cele mai radicale decizii. Toate cele 20 de companii finlandeze din eșantion s-au retras complet din Rusia, urmate de 13 din cele 15 companii suedeze (două retrageri fiind în curs). Norvegia și Islanda au avut o rată de retragere de 100%, în timp ce Danemarca a încheiat 74% dintre ieșiri.

În rândul marilor economii occidentale, SUA, Germania, Franța și Marea Britanie au înregistrat rate de retragere între 59% și 67%, iar Canada, Australia și Noua Zeelandă – 100%.

Cele mai reduse niveluri de ieșire s-au înregistrat în Austria (50%), Elveția (38%), Italia (22%) și Belgia.

Pentru 96 de companii internaționale, adică aproximativ o treime din totalul analizat, nu există semne de retragere. Acestea continuă să funcționeze în regim normal. Alte 19 companii sunt în proces de retragere, iar 7 active străine au fost naționalizate de autoritățile ruse. Printre acestea se numără:

Fosta societate mixtă AB InBev (SUA-Belgia) – Efes (Turcia) din industria berii
Operațiunile din Rusia ale producătorului de electrocasnice Ariston (Italia)
Activele agricole ale companiei AgroTerra, controlată de fondul american NCH Capital
Tendință în creștere și viitor incert
Potrivit calculelor Kept, ponderea companiilor care au ieșit efectiv de pe piața rusă a crescut de la 55% în 2023 la 62% în 2024, în timp ce numărul celor care au luat decizia de a pleca a urcat de la 64% la 68,5%.

Aproximativ 6% dintre companii sunt în proces de vânzare. „Evoluția acestor tranzacții va depinde în mare măsură de situația geopolitică și de regimul sancțiunilor și contrasancțiunilor”, subliniază autorii raportului.

Fenomenul reflectă o reconfigurare profundă a prezenței occidentale în Rusia și marchează cea mai amplă retragere economică din ultimele decenii pe fondul unui conflict geopolitic de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecconomie #occident #companii #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.