Mari probleme cu bugetul țării! Venituri în picaj și cheltuieli explozive – Deficitul atinge niveluri alarmante

Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost supus unei revizuiri semnificative față de volumul inițial aprobat. Conform noilor estimări, veniturile bugetului vor suferi o diminuare de 801,5 milioane lei, ajungând la un total de 65,83 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat vor înregistra o majorare de 386,3 milioane lei, totalizând 82,60 miliarde de lei. Aceste ajustări vor conduce la o creștere a deficitului bugetar cu 1,187 miliarde de lei, ajungând la suma de 16,777 milirade de lei, potrivit infromațiilor MInisterului Finanțelor.

În ceea ce privește veniturile, se estimează o scădere semnificativă a încasărilor din impozite și taxe, cu o diminuare de 904,0 milioane lei, în principal din impozitul pe venitul persoanelor juridice și TVA-ul pe mărfurile importate. Totodată, se anticipează majorări la impozitul pe venitul persoanelor fizice, TVA-ul pe mărfurile produse și serviciile prestate în țară, precum și accizele la mărfurile importate.

Revizuirea bugetului include, de asemenea, estimări privind cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat, care se vor micșora datorită scăderii ratelor Euribor 6 luni și a ratei DST pe piețele internaționale, precum și a reducerii serviciului datoriei pe împrumutul BERD pentru proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”. În schimb, s-au prevăzut majorări semnificative pentru transferurile către bugetele locale, programele implementate din Fondul rutier și măsurile de reducere a vulnerabilității energetice.

Deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 va reprezenta 5,1% din PIB, cu o majorare semnificativă față de volumul aprobat anterior. Structura surselor de finanțare a deficitului a fost ajustată, reflectând revizuirea surselor interne și a împrumuturilor externe, inclusiv cele destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele obiective pentru anul 2024 rămân menținerea stabilității și disciplinei bugetar-fiscale, precum și un control strict asupra cheltuielilor, cu accent pe plățile sociale, salariile, deservirea datoriei și cheltuielile pentru resursele energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.