Mari probleme cu bugetul țării! Venituri în picaj și cheltuieli explozive – Deficitul atinge niveluri alarmante

Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost supus unei revizuiri semnificative față de volumul inițial aprobat. Conform noilor estimări, veniturile bugetului vor suferi o diminuare de 801,5 milioane lei, ajungând la un total de 65,83 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat vor înregistra o majorare de 386,3 milioane lei, totalizând 82,60 miliarde de lei. Aceste ajustări vor conduce la o creștere a deficitului bugetar cu 1,187 miliarde de lei, ajungând la suma de 16,777 milirade de lei, potrivit infromațiilor MInisterului Finanțelor.

În ceea ce privește veniturile, se estimează o scădere semnificativă a încasărilor din impozite și taxe, cu o diminuare de 904,0 milioane lei, în principal din impozitul pe venitul persoanelor juridice și TVA-ul pe mărfurile importate. Totodată, se anticipează majorări la impozitul pe venitul persoanelor fizice, TVA-ul pe mărfurile produse și serviciile prestate în țară, precum și accizele la mărfurile importate.

Revizuirea bugetului include, de asemenea, estimări privind cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat, care se vor micșora datorită scăderii ratelor Euribor 6 luni și a ratei DST pe piețele internaționale, precum și a reducerii serviciului datoriei pe împrumutul BERD pentru proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”. În schimb, s-au prevăzut majorări semnificative pentru transferurile către bugetele locale, programele implementate din Fondul rutier și măsurile de reducere a vulnerabilității energetice.

Deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 va reprezenta 5,1% din PIB, cu o majorare semnificativă față de volumul aprobat anterior. Structura surselor de finanțare a deficitului a fost ajustată, reflectând revizuirea surselor interne și a împrumuturilor externe, inclusiv cele destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele obiective pentru anul 2024 rămân menținerea stabilității și disciplinei bugetar-fiscale, precum și un control strict asupra cheltuielilor, cu accent pe plățile sociale, salariile, deservirea datoriei și cheltuielile pentru resursele energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.