Mari probleme cu bugetul țării! Venituri în picaj și cheltuieli explozive – Deficitul atinge niveluri alarmante

Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost supus unei revizuiri semnificative față de volumul inițial aprobat. Conform noilor estimări, veniturile bugetului vor suferi o diminuare de 801,5 milioane lei, ajungând la un total de 65,83 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat vor înregistra o majorare de 386,3 milioane lei, totalizând 82,60 miliarde de lei. Aceste ajustări vor conduce la o creștere a deficitului bugetar cu 1,187 miliarde de lei, ajungând la suma de 16,777 milirade de lei, potrivit infromațiilor MInisterului Finanțelor.

În ceea ce privește veniturile, se estimează o scădere semnificativă a încasărilor din impozite și taxe, cu o diminuare de 904,0 milioane lei, în principal din impozitul pe venitul persoanelor juridice și TVA-ul pe mărfurile importate. Totodată, se anticipează majorări la impozitul pe venitul persoanelor fizice, TVA-ul pe mărfurile produse și serviciile prestate în țară, precum și accizele la mărfurile importate.

Revizuirea bugetului include, de asemenea, estimări privind cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat, care se vor micșora datorită scăderii ratelor Euribor 6 luni și a ratei DST pe piețele internaționale, precum și a reducerii serviciului datoriei pe împrumutul BERD pentru proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”. În schimb, s-au prevăzut majorări semnificative pentru transferurile către bugetele locale, programele implementate din Fondul rutier și măsurile de reducere a vulnerabilității energetice.

Deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 va reprezenta 5,1% din PIB, cu o majorare semnificativă față de volumul aprobat anterior. Structura surselor de finanțare a deficitului a fost ajustată, reflectând revizuirea surselor interne și a împrumuturilor externe, inclusiv cele destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele obiective pentru anul 2024 rămân menținerea stabilității și disciplinei bugetar-fiscale, precum și un control strict asupra cheltuielilor, cu accent pe plățile sociale, salariile, deservirea datoriei și cheltuielile pentru resursele energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.