Care este prima ţară cu mai multe maşini electrice decât pe benzină

Norvegia spune că maşinile electrice depăşesc acum numeric maşinile pe benzină, un pas semnificativ către eliminarea completă a maşinilor pe combustibili fosili până în 2025.

Norvegia a bifat o premieră mondială, având acum mai multe maşini electrice decât pe benzină., scrie AFP.

Conform Federaţiei Norvegiene a Drumurilor (OFV), din cele 2,8 milioane de maşini private înregistrate, 754.303 sunt electrice, comparativ cu 753.905 pe benzină.

Deşi maşinile diesel sunt cele mai numeroase, numărul acestora scade rapid. Directorul OFV, Oyvind Solberg Thorsen, a declarat că acest moment reprezintă un „salt istoric”, adăugând că Norvegia se îndreaptă spre obiectivul de a avea o flotă auto complet electrică până în 2025, cu 10 ani înaintea Uniunii Europene.

În august, vehiculele electrice au însumat 94,3% din noile înmatriculări, o performanţă demnă de invidiat, în contrast cu scăderea vânzărilor de EV-uri în alte părţi ale Europei.

Norvegia a implementat stimulente fiscale şi a oferit diverse avantaje pentru a sprijini tranziţia către mobilitatea electrică, fapt care a dus la situaţia actuală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#elctrice #Norvegia #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.