Măsuri de criză! Exportul de energie regenerabilă, condiționat de acoperirea necesităților interne

Secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a convocat o ședință cu producătorii independenți de energie regenerabilă din țară, care activează pe piața liberă, pentru a discuta modalitățile de integrare a energiei verzi în rețeaua electrică locală și acoperirea consumului intern. În prezent, producătorii din piața liberă exportă energia electrică produsă în anumite intervale, în timp ce, în orele de vârf de consum, Energocom este nevoit să importe energie din România, la prețuri mai mari.

La întâlnire au participat reprezentanți ai companiilor care administrează centrale electrice eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de aproximativ 215 MW. În urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că energia regenerabilă joacă un rol esențial în atenuarea crizei energetice și poate contribui semnificativ la asigurarea unei părți importante din necesarul de energie în perioadele cu consum maxim.

Una dintre principalele decizii luate a fost elaborarea unui mecanism ce va permite, începând cu 1 ianuarie 2025, achiziționarea prioritară a energiei regenerabile de către Energocom pentru a acoperi deficitul energetic intern, dar și posibilitatea exportului de energie verde atunci când cerințele interne sunt satisfăcute. În acest sens, Energocom a pregătit și transmis producătorilor de energie regenerabilă contracte cadru pentru achiziția de energie electrică.

„În 2022 a fost interzis exportul de energie electrică. Acum, cantitățile de energie regenerabilă sunt semnificativ mai mari, iar noi dorim să aplicăm un mecanism echitabil și flexibil, care să fie benefic și producătorilor, permițându-le să exporte atunci când consumul intern este acoperit,” a declarat Constantin Borosan.

Potrivit datelor, capacitatea instalată de producție a energiei din surse regenerabile în Republica Moldova a crescut cu peste 55% în 2024 comparativ cu anul anterior. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în domeniul instalațiilor fotovoltaice. În trimestrul trei al anului curent, Moldova a ajuns să dețină centrale electrice din surse regenerabile cu o capacitate totală de 521 MW, de 11 ori mai mult decât în 2019.

În cazul instalațiilor fotovoltaice, capacitatea a crescut de la 185 MW în 2023 la 344 MW în 2024, aproape dublându-se. De asemenea, capacitatea instalațiilor eoliene a crescut cu peste 22%, de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024.

Dintre centralele fotovoltaice instalate, 119 MW au fost realizate în baza mecanismului de sprijin tarif fix, iar 84,5 MW au fost instalate fără sprijin, fiind comercializate pe piața liberă. În domeniul eolian, centralele din piața liberă au o capacitate de 128 MW, iar cele construite pe baza legii privind energia regenerabilă din 2007 au o capacitate de 25,9 MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #eoliană #export #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.