Mediul de afaceri, indignat de legea cu privire la depozitul ambalajelor: Propunere de partajare a costurilor

În contextul dezbaterilor legislative privind implementarea sistemului de depozit al ambalajelor în Republica Moldova, reprezentanții mediului de afaceri fac apel la o abordare echitabilă în ceea ce privește finanțarea acestui proiect de mediu ambițios. Pe subiectul sistemului de depozit au avut loc deja consultări parlamentare, însă mediul de afaceri le consideră formale.

Mircea Manoli, reprezentantul Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „SPERANȚA – CON”, atrage atenția asupra necesității de a susține mediul de afaceri fără a împovăra financiar întreaga industrie.

Manoli a subliniat faptul că, în Uniunea Europeană, sistemele de depozit beneficiază de finanțare din fonduri europene și subvenții, iar mediul de afaceri nu este lăsat singur să facă față acestei provocări. El a evidențiat că negocierile privind capitolul mediului în cadrul procesului de aderare sunt costisitoare, și, prin urmare, este crucial să existe sprijin pentru sectorul privat.

Propunerea de finanțare: 1+1

Asociația propune un model de finanțare în care responsabilitatea financiară să fie distribuită echitabil: un leu din partea mediului de afaceri și un leu din partea statului. Această abordare ar putea ajuta la reducerea povarei financiare asupra agenților economici și ar asigura o colaborare eficientă între sectorul privat și stat în implementarea sistemului de depozit al ambalajelor.

Termen de implementare aliniat cu directivele UE

Manoli a subliniat că Directiva UE 2019/1020, care prevede implementarea sistemului de depozit, a fost aprobată în 2019, cu intrarea în vigoare prevăzută pentru 2029.

Propunerea Asociației este ca Republica Moldova să se alinieze la termenul impus de UE și să evite implementarea pripită a proiectului înaintea perioadei stabilite.

Pilotarea proiectului și transparența costurilor

Pentru a înțelege mai bine impactul implementării sistemului de depozit, Asociația sugerează o abordare pilot pe o singură categorie de produse.

În plus, există îngrijorări cu privire la gestionarea proiectului și riscul unui monopol în acest domeniu. Manoli a subliniat necesitatea transparenței în privința costurilor și a solicitat clarificări cu privire la gestionarea și distribuirea acestora către agenții economici.

Negocierile legislative sunt în curs, iar reprezentanții mediului de afaceri își exprimă speranța că propunerile lor vor fi luate în considerare pentru a asigura o implementare eficientă și echitabilă a sistemului de depozit al ambalajelor în Republica Moldova.

#ambalaje #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.