Micii producători și IMM-urile vor fi protejați prin lege de practicile comerciale neloiale

Micii producători și întreprinderile mici și mijlocii vor fi protejați prin lege contra practicilor comerciale neloiale. Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, proiectul de lege care prevede interzicerea practicilor ce se abat de la buna conduită comercială, sunt contrare modalităților echitabile și sunt impuse unilateral.

Practicile comerciale neloiale apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și pot fi dăunătoare, în principal, întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și întreprinderile mici și mijlocii procesatoare de produse alimentare. Astfel, documentul aprobat vine să faciliteze negocierile dintre furnizorii produselor agricole și alimentare (producători, procesatori) și cumpărătorii (magazinele), care oferă aceste produse consumatorului final. Legea va proteja micii producători de clauze abuzive și va facilita accesul acestora la plasarea producției în rețelele comerciale din toată țara.

În acest sens, potrivit legislației, cumpărătorul nu poate impune producătorului condiția de a livra produsele în toate magazinele pe care le deține, iar un anumit magazin nu are dreptul să interzică producătorului furnizarea acelorași produse către alte rețele/magazine, și invers.

De asemenea, magazinul nu are voie să ceară anularea sau înlocuirea comenzilor de produse agricole și alimentare perisabile într-un termen mai scurt de 30 de zile, iar modificarea în mod unilateral a contractelor de furnizare a produselor agricole și alimentare este interzisă, în cazul în care clauzele vizează volumul furnizării produselor, condițiile de plată și standardele de calitate.

#practici neloiale #producatori agricoli #micii producatori #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.