Germania planifică să revină la disciplina bugetară. Ce presupune

Germania va respecta din nou, în 2023, prevederile constituţionale referitoare la disciplina bugetară, după trei ani de excepţii în contextul pandemiei de coronavirus, au declarat miercuri pentru AFP mai multe surse guvernamentale.

De asemenea, anul viitor, guvernul german intenţionează să împrumute 17,2 miliarde de euro, reducând, pentru prima dată după 2019, nivelul împrumuturilor. În acest fel va putea să respecte, din nou, aşa-numita „frână a datoriilor”, care a fost suspendată de Parlament între 2020 şi 2022 pentru a permite cheltuieli suplimentare.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, „debt break”, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

Proiectul de buget 2023, care urmează să fie prezentat vineri în consiliul de miniştrii, prevede totuşi cheltuieli mai mari cu aproape 10 miliarde de euro faţă de varianta din luna aprilie, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina.

În pofida unei creşteri considerabile a cheltuielilor, respectarea frânei datoriilor va fi asigurată, susţin sursele citate de AFP. Potrivit acestora, bugetul federal va profita de pe urma încetării a numeroase cheltuieli care au legătură cu pandemia de coronavirus dar şi de venituri fiscale mai importante.

După ce a fost mult timp campioană a rigorii bugetare, Germania a fost nevoită să suspende aşa-numita „frână a datoriilor”, între 2020 şi 2022, pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei. Însă acordul care a dat naştere la coaliţia guvernamentală actuală, convenit de liberali, social democraţi şi verzi la finele lui 2021, prevede revenirea la rigoare bugetară din 2023.

Însă în pofida revenirii la rigoarea bugetară, războiul din Ucraina obligă Guvernul de la Berlin să crească semnificativ anumite cheltuieli. Gospodăriile şi companiile suferă de pe urma creşterii explozive a preţurilor la energie dar şi a problemelor cu livrările, ceea ce provoacă o inflaţie galopantă. Scăderea impozitelor pentru a susţine populaţia în contextul creşterii preţurilor ar putea să coste bugetul statului aproximativ 7,7 miliarde de euro. De asemenea, Berlinul a trebuit să cheltuiască miliarde de euro pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie, astfel încât să depindă mai puţin de Rusia, şi în paralel să susţină financiar anumite companii.

#disciplina bugetara #imprumut #datorii #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața chiriilor și a bunurilor date în folosință generează venituri de ordinul miliardelor în Republica Moldova. În 2025, persoanele fizice au obținut 4,75 miliarde de lei din transmiterea în folosință a proprietăților imobiliare și mobiliare, în creștere cu 18,4% față de anul precedent, arată datele fiscului.

În 2024, veniturile raportate din această categorie se ridicau la aproximativ 4,01 miliarde de lei. În numai un an, suma a crescut cu aproape 739 de milioane de lei, până la 4,748 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, suma din 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 396 de milioane de lei pe lună sau circa 13 milioane de lei pe zi. Calculul reprezintă însă doar o medie statistică or, veniturile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Datele vin în contextul în care Fiscul constată o creștere generală a veniturilor persoanelor fizice. În 2025, plățile efectuate în beneficiul acestora au însumat 144,8 miliarde de lei, cu 15,8 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar impozitul pe venit reținut la sursă a ajuns la 11,6 miliarde de lei.

Proprietățile reprezintă o sursă de venit și pentru contribuabilii cu câștiguri de peste un milion de lei. Datele SFS arată că 710 persoane din această categorie au raportat aproximativ 1,69 miliarde de lei din darea în folosință a proprietăților.

Creșterea veniturilor declarate din proprietăți coincide și cu intensificarea atenției Fiscului asupra pieței chiriilor. Potrivit datelor publicate separat de SFS, în primele șapte luni ale anului 2026 au fost identificate sute de persoane care ofereau bunuri imobile în locațiune fără înregistrarea contractelor la autoritatea fiscală.

Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți altor persoane fizice, legislația prevede achitarea unui impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Obligația fiscală vizează inclusiv veniturile obținute din închirierea proprietăților prin intermediul platformelor de rezervări.