Milionarii din umbră! Exporturile ilegale de cărbune din Donbas orchestrate de fiul lui Ianukovici

Alexandr Ianukovici, fiul fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, fugit în Rusia, este implicat într-o afacere de miliarde de ruble din exportul de cărbune provenit din regiunile ocupate ale Donbasului, potrivit unei investigații publicate de „Vajnîe istorii”.

Jurnaliștii au analizat datele vamale și au descoperit o companie necunoscută, „Energoreurs”, care a exportat aproape o jumătate de milion de tone de cărbune din Rusia în 2023 și 2024. Firma este înregistrată într-un birou la periferia orașului Rostov-pe-Don, iar furnizorii săi provin din regiunile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv „Torgovîi Dom Donskie Ugli”, „RTK Vostokugol”, minele „Komsolomoleț Donbas” și „Jdanovskaia”, precum și alte companii.

Proprietarul oficial al „Energoreurs” este Alexei Ivanov, iar directorul companiei este Pavel Zemliakov. Ambii au legături strânse cu Alexandr Ianukovici: Ivanov a lucrat în diverse firme juridice asociate cu acesta, iar Zemliakov a fost implicat în activitățile centrului financiar și de procesare Donbas, controlat de Ianukovici.

În 2023, „Energoreurs” a primit un împrumut de 7 milioane de dolari, cu o dobândă de doar 1%, de la compania cipriotă Sl Holdings Limited, administrată de persoane din anturajul lui Ianukovici. Printre acestea se numără Eduard Sliniko, fost director general al holdingului „MAKO” al lui Ianukovici.

Cărbunele achiziționat de la furnizorii din Donbas este exportat prin transport feroviar și maritim către Turcia, folosind offshore-ul „Energy Union”, înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Compania achiziționează cărbunele la un preț mediu de 5.700 de ruble pe tonă, o sumă redusă care minimizează taxele de export. Ulterior, cărbunele este revândut la prețuri mai mari.

Ianukovici a dezvoltat această afacere încă înainte de război, având anterior clienți în Bulgaria, Estonia, Cehia și România. Totuși, colaborarea cu statele europene s-a încheiat odată cu introducerea sancțiunilor UE împotriva cărbunelui rusesc.

În 2022, Alexandr Ianukovici a obținut cetățenia rusă și a continuat să dețină mai multe afaceri în Rusia, inclusiv compania „Arsenal Invest”, înregistrată în Sankt Petersburg.

Până în 2014, Alexandr Ianukovici era unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, cu o avere estimată la 510 milioane de dolari. După protestele Euromaidan și fuga tatălui său, acesta a părăsit Ucraina. Fiul fostului președinte a fost vizat de multiple acuzații, inclusiv deturnarea de fonduri publice și uzurparea reședinței de stat „Mejigorie”.

Deși sancțiunile UE împotriva sa au fost ridicate temporar în 2022, noi restricții au fost impuse ulterior, pe motiv că Alexandr Ianukovici profită de pe urma anexării Crimeii și destabilizării regiunilor de est ale Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ianukovici #Donbas #carbune

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.