Milionarul lactatelor din Moldova a dat lovitura peste Prut! Este în topul exportatorilor de lapte în UE

Exporturile sunt de patru ori mai mici decât importurile, dar cu toate acestea brandurile româneşti încep să se uite către alte pieţe.

Fabrica de Lapte Braşov, producătorul lactatelor Olympus, a fost în primele zece luni din 2022 cel mai mare exportator de lapte şi lactate, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Compania, care face parte dintr-un grup controlat de familia Sarantis din Grecia, este urmat în top de alte două companii multinaţionale şi anume Danone şi Hochland România.

„Focusul Olympus este pe piaţa locală şi pe menţinerea în topul celor mai importanţi producători de lactate din România. (…) Ne mândrim să producem, cu lapte colectat de pe teritoriul României, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru pieţe externe. în prezent, 65% din producţie este destinată consumatorilor români. Aproximativ 35% din producţie ajunge atât în state din Uniunea Europeană caracterizate de o piaţă foarte competitivă cum sunt Germania, Italia sau Bulgaria, cât şi în ţări terţe ca Anglia sau Serbia“, spune Athanasios Giannousis, director comercial Olympus România, citat de Ziarul Financiar. Principalele pieţe de export sunt Bulgaria, Anglia, Germania şi Italia, la care se adaugă ţări din Balcanii de Vest. „În afară de lapte, exportăm produse clasice cum ar fi telemeaua sau iaurtul, dar adaptăm şi anumite reţete conform standardelor ţării de export dacă există cerere în acest sens“.

În topul exportatorilor din România se găsește și compania milionarului moldovean Vladimir Jardan – Prodlacta, care este pe locul cinci.

La începutul lunii februarie, una dintre companiile milionarului de la Bălți a cumpărat fabrica de lapte de la Suceava.

Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

#milioanar #exporturi #Jardan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.