Ministerul Finanțelor pune filtru pe firmele de achiziții: fără înscriere în registrul special, accesul va fi interzis

Furnizorii de servicii de achiziție care vor dori să organizeze licitații în numele autorităților publice vor trebui să fie înscriși într-un registru special gestionat de Agenția Achiziții Publice. Prevederea se regăsește într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Finanțelor, care stabilește pentru prima dată reguli detaliate privind activitatea acestor prestatori.

Potrivit proiectului, doar furnizorii incluși în registru vor putea iniția și desfășura proceduri de achiziții publice și sectoriale pentru instituțiile statului. Pentru a fi acceptați, aceștia vor trebui să fie înregistrați în Republica Moldova, să aibă statut de operator de date cu caracter personal și să dispună de personal calificat, inclusiv de cel puțin un specialist certificat în domeniul achizițiilor publice și de persoane cu studii juridice sau economice.

Ministerul Finanțelor susține că măsura este necesară deoarece, în prezent, legislația permite prestarea serviciilor de achiziții auxiliare, însă nu stabilește criterii clare privind competența și capacitatea furnizorilor. Autorii proiectului avertizează că această lacună poate duce la erori procedurale, utilizarea ineficientă a fondurilor publice și accesul pe piață al unor operatori fără experiență relevantă.

Cererile de înscriere vor fi examinate de Agenția Achiziții Publice în termen de până la 30 de zile, iar registrul va fi public. De asemenea, furnizorii vor putea fi suspendați sau excluși dacă nu mai îndeplinesc condițiile de eligibilitate, prezintă informații false, intră în insolvabilitate sau sunt implicați în cazuri de corupție.

Dacă proiectul va fi aprobat, noile reguli vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#registrul furnizorilor #reguli noi #achiziții publice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează asupra creșterii accelerate a costurilor de finanțare a statului prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), susținând că această tendință pune presiune pe bugetul public, afectează economia și poate genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Într-un comunicat de presă, organizația arată că dobânda medie la care statul se împrumută pe piața internă aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în 2024 aceasta era de 4,96%, în 2025 a ajuns la 9,08%, iar în prima jumătate a anului 2026 randamentele s-au menținut la aproximativ 9,5–10%.

Potrivit Mișcării Civice, această evoluție va determina majorarea cheltuielilor bugetare pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea economică.

Conform estimărilor prezentate, plata dobânzilor la datoria publică va costa bugetul aproximativ 6 miliarde de lei în 2026, iar în 2027 suma ar putea crește până la circa 7 miliarde de lei. Totodată, deficitul bugetar al Republicii Moldova este estimat să depășească 21 de miliarde de lei.

Organizația atrage atenția și asupra structurii datoriei interne, menționând că aproape 95% dintre Valorile Mobiliare de Stat ajung la scadență în mai puțin de un an. În aceste condiții, Guvernul este obligat să contracteze permanent noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele existente, ceea ce expune bugetul riscului unor dobânzi și mai mari, reducerii interesului investitorilor și dificultăților de refinanțare.

Un alt risc semnalat este concentrarea pieței Valorilor Mobiliare de Stat. Potrivit comunicatului, aproape 70% din această piață este controlată de un număr restrâns de bănci comerciale, fapt care sporește dependența statului de deciziile câtorva instituții financiare.

Reprezentanții Mișcării Civice susțin că împrumuturile masive ale statului la dobânzi ridicate pot reduce disponibilitatea băncilor de a credita economia reală. Astfel, întreprinderile, agricultorii și cetățenii ar putea obține mai greu credite și la costuri mai mari, ceea ce ar încetini investițiile și dezvoltarea economică.

Totodată, organizația precizează că problema nu este existența datoriei publice, ci modul în care aceasta este administrată și destinația fondurilor împrumutate. În opinia autorilor comunicatului, împrumuturile sunt justificate atunci când finanțează investiții productive și generează dezvoltare economică, însă utilizarea lor pentru acoperirea deficitelor curente și refinanțarea datoriei existente amplifică presiunea asupra bugetului și asupra generațiilor viitoare.

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” solicită viitorului Guvern să elaboreze o strategie clară pentru reducerea costurilor de finanțare, contractarea împrumuturilor pe termene mai lungi și la dobânzi mai mici, astfel încât resursele împrumutate să fie orientate spre investiții și dezvoltare, nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar.