Ministerul Finanțelor pune filtru pe firmele de achiziții: fără înscriere în registrul special, accesul va fi interzis

Furnizorii de servicii de achiziție care vor dori să organizeze licitații în numele autorităților publice vor trebui să fie înscriși într-un registru special gestionat de Agenția Achiziții Publice. Prevederea se regăsește într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Finanțelor, care stabilește pentru prima dată reguli detaliate privind activitatea acestor prestatori.

Potrivit proiectului, doar furnizorii incluși în registru vor putea iniția și desfășura proceduri de achiziții publice și sectoriale pentru instituțiile statului. Pentru a fi acceptați, aceștia vor trebui să fie înregistrați în Republica Moldova, să aibă statut de operator de date cu caracter personal și să dispună de personal calificat, inclusiv de cel puțin un specialist certificat în domeniul achizițiilor publice și de persoane cu studii juridice sau economice.

Ministerul Finanțelor susține că măsura este necesară deoarece, în prezent, legislația permite prestarea serviciilor de achiziții auxiliare, însă nu stabilește criterii clare privind competența și capacitatea furnizorilor. Autorii proiectului avertizează că această lacună poate duce la erori procedurale, utilizarea ineficientă a fondurilor publice și accesul pe piață al unor operatori fără experiență relevantă.

Cererile de înscriere vor fi examinate de Agenția Achiziții Publice în termen de până la 30 de zile, iar registrul va fi public. De asemenea, furnizorii vor putea fi suspendați sau excluși dacă nu mai îndeplinesc condițiile de eligibilitate, prezintă informații false, intră în insolvabilitate sau sunt implicați în cazuri de corupție.

Dacă proiectul va fi aprobat, noile reguli vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#registrul furnizorilor #reguli noi #achiziții publice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie