Ministrul Agriculturii insistă pe demisia Cristinei Frolov. Directoarea ONVV: O nedreptate la adresa mea

În timp ce ministrul Agriculturii insistă pe demisia directoarei Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Cristina Frolov spune că va contesta ordinul emis pe numele său și că tot ceea ce i se incriminează sunt niște acuzații fără dovezi. Drept motiv al demisiei sale ar fi servit neregulile depistate în anchetele interne, făcute în instituție, concretizează directoarea oficiului, scrie TV8.

Despre ordinul de anulare a concursului prin care, anul trecut, a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului, Cristina Frolov a aflat la mijlocul lunii septembrie, documentul fiind semnat de ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu.

„Voi contesta cu siguranță această decizie și o consider o nedreptate la adresa mea.”

Viorel Gherciu a declarat că, potrivit Regulamentului concursului, studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea acestei funcţii, iar Cristina Frolov încă nu deține o astfel de diplomă, la această etapă.

„ – S-a încălcat procedura și a fost anulat ordinul. – Procedura de concurs? – Exact.”

În replică, șefa Oficiului Național al Viei și Vinului susține că decizia comisiei de concurs de selectare a sa pentru această funcție a fost luată în mod transparent. Pe de altă parte, în luna august, circa 40 de vinificatori au expediat o plângere colectivă Ministerului Agriculturii, dar și Guvernului, în care și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea acesteia. Cristina Frolov are o explicație și la acest subiect.

„Am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul instituției. Anume acest lucru a provocat începutul unor atacuri asupra mea. În cadrul acestor anchete, am stabilit că exista o favorizare, la nivel înalt, a unora și defavorizarea altor producători.”

Deocamdată, Cristina Frolov spune că a primit avizul de demisie, iar până la șfârșitul lunii octombrie ar putea pleca definitiv din această funcție. Ea a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului în noiembrie anul trecut. Până atunci, a activat, timp de opt ani, în calitate de manager general al unei vinării din țară, dar a fost și membru al Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentând Asociația Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” și a deținut funcția de președinte al Asociației Naționale pentru Turism Receptor, organizație ce are ca misiune promovarea turismului în toată țara.

#cristina frolov #ONVV #ministrul agriculturii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a importat, vineri, gaze din Ungaria, pe lângă cele din Bulgaria, pentru a acoperi consumul intern și a onora exporturile către Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de Transgaz, România a importat un total de 13,4 milioane de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care producția internă și extragerile din depozite nu au fost suficiente.

Din totalul importurilor, 12 milioane de metri cubi au fost aduse prin Bulgaria, iar 1,4 milioane de metri cubi prin Ungaria. Este de remarcat că gazele importate din Ungaria sunt, cel mai probabil, de proveniență rusească, având în vedere că Ungaria depinde în proporție de 80% de gazul rusesc, importat în principal prin TurkStream, scrie newsweek.ro.

Situația gazelor naturale în România

Producția internă: 24,2 milioane mc.
Extrageri din depozite: 19,7 milioane mc.
Exporturi către Republica Moldova: 7,5 milioane mc.

Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, a afirmat, în aceeași zi, că România importă gaze numai din Bulgaria, fără a folosi gaz rusesc. Conform acestuia, gazele naturale importate de România ar proveni din Azerbaidjan, prin coridorul Turcia-Bulgaria. „Toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a declarat ministrul pentru Digi24, citat de Profit.ro.

Cu toate acestea, experții susțin că gazele importate din Ungaria ar proveni din depozitele acestei țări, unde gazul rusesc este predominant, fiind transportat prin TurkStream. Ungaria își satisface în prezent 90% din nevoia de import prin această rută.

România recurge la importuri pentru a face față cererii interne și pentru a-și respecta obligațiile de export, în special către Republica Moldova. Această situație ridică întrebări legate de sursa reală a gazelor importate, în ciuda asigurărilor oficiale că ele nu includ gaz rusesc.