Leul tare. Ce îi favorizează puterea

07 Oct. 2021, 09:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
07 Oct. 2021, 09:31 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Pe fundalul economiei în ascensiune leul moldovenesc devine tot mai tare de la o zi la alta față de euro și dolar. Aprecierea a început la începutul lunii iulie pentru dolar și din iunie pentru euro.

Astfel, dacă pe 6 iulie un dolar american costa 18,08 lei atunci la 7 octombrie acesta valorează 17,49 lei sau cu 3,3% mai puțin. Cel mai mult s-a apreciat euro, care la începutul lunii iunie costa 21,53 lei, iar în data de 7 octombrie cu 6,4% mai puțin.

Economiștii explică aprecierea monedei naționale prin faptul că după învestirea Guvernului Gavrilița în țară au începută să vină finanțările externe. Este vorba de creditul de 230 mil. USD de la FMI și 36,4 mil. euro de la UE. Totodată, BNM nu a intervenit cu cumpărări masive de valută străină. În luna august, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței.  Astfel, pe ansamblul lunii, BNM a vândut în volum net 8,2 milioane USD.

Leul tare se menține și ca urmare a transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, dar și ca urmare a intrărilor de valută din partea exportatorilor. Datele BNS relevă că în luna iulie exporturile de mărfuri s-au majorat cu 6,2% cu o valoare de 241 mil. USD comparativ cu luna precedentă.

Economiștii susțin că un leul mai puternic scade presiunea pe tariful la resursele energetice, în condițiile în care acestea sunt achiziționate în dolari. Or, în prezent prețurile la resursele energetice cresc de la o zi la alta. Gazul a ajuns să coste 120 euro pentru mia de metri cubi, iar cărbunele 240 USD.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.