Mișcări seismice pe piața exporturilor! Republica Moldova a rupt gura târgului la livrările de prune

În sezonul 2023/24, Republica Moldova a atins un nou record în exportul de prune proaspete și se află în curs de a deveni cel mai mare exportator mondial din emisfera nordică, cu excepția a doar două țări din emisfera sudică: Chile și Africa de Sud.

Particularitatea sezonului de recoltare în emisfera sudică, unde se cultivă pruni, și anume faptul că recolta se coace în timpul iernii în emisfera nordică, a consolidat poziția Moldovei pe piața globală. Deși concurează cu țări precum Spania, Moldova a beneficiat în 2023 de o scădere a recoltei în Spania și în alte state membre ale UE din cauza dezastrelor climatice.

Potrivit Comitetului Vamal al Republicii Moldova, în perioada iulie-octombrie 2023, Moldova a exportat aproape 74 de mii de tone de prune proaspete în valoare de peste 38 de milioane de dolari SUA, cu un preț mediu de export de 0,52 USD/kg. Previziunile comercianților indică posibilitatea ca volumul total al exporturilor de prune să atingă 85 de mii de tone până la finalul sezonului 2023/24, depășind astfel recordul anterior de 50 de mii de tone înregistrat în sezonul 2017/18, constată analiștii de la East Fruit.

Un factor care a influențat această creștere a exporturilor este cererea continuă pentru prunele moldovenești pe piața europeană, cu prețuri la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani. Această creștere a cererii a determinat prioritizarea exporturilor către UE în detrimentul prelucrării interne.

Interesant este că, în sezonul curent, Moldova a depășit chiar și cota de export fără taxe vamale de prune către UE, stabilită la 40 de mii de tone. Cu toate acestea, importatorii din UE au continuat să achiziționeze prune moldovenești, confirmând calitatea și competitivitatea acestora pe piața internațională.

Printre țările UE, România a fost cel mai mare importator al prunelor moldovenești, cumpărând 17 mii de tone, urmată de Polonia cu 12 mii de tone și Germania cu 7 mii de tone. În contextul acestei creșteri notabile, exporturile către țările CSI, în special Rusia, au reprezentat doar 27% din total, în timp ce 73% din volumul total de prune a fost exportat către UE.

Analiza pieței indică că această evoluție pozitivă a exporturilor de prune din Moldova în sezonul 2023/24 se datorează, în parte, situației neobișnuite de pe piața europeană a prunelor congelate, unde se estimează că producătorii de congelate au întâmpinat dificultăți în achiziționarea de materii prime pentru noul sezon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prune #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern