MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România.

„Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

„Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

„Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

„Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

#MITP #performanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM