Imperiul energetic al lui Putin se clatină! Profiturile s-au înjumătățit, iar bugetul se scufundă

Economia Rusiei, puternic dependentă de exporturile de petrol și gaze, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Rosstat, citate de TheMoskowTimes profiturile consolidate ale companiilor de petrol și gaze s-au prăbușit cu aproape 50% în primul trimestru al anului 2025, ajungând la 789,5 miliarde de ruble, față de 1.445 trilioane în aceeași perioadă a anului trecut.

Cauzele principale ale acestui colaps sunt scăderea prețurilor internaționale la petrol, întărirea neașteptată a rublei și înăsprirea sancțiunilor occidentale, care au lovit în plin „inima” economică a Kremlinului.

Rafinăriile rusești se află într-o situație și mai gravă. În primele trei luni ale anului, profiturile lor au scăzut cu 95,7%, ajungând la doar 4,5 miliarde ruble, un nivel practic nesustenabil.

În total, industria extractivă a Rusiei, care generează 14% din PIB și asigură aproape jumătate din veniturile bugetului, a pierdut 38% din profitul net: doar 1,098 trilioane ruble în 2025, față de 1,759 trilioane în anul precedent.

Prețul petrolului Urals se prăbușește
Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut treptat de la 66 dolari/baril în ianuarie, la 59 dolari în martie, și la doar 52 dolari/baril la sfârșitul lunii mai. Exporturile de petrol au adus Rusiei doar 1,2 miliarde dolari pe săptămână, cel mai mic nivel din ultimii 2,5 ani, potrivit Bloomberg.

Criza din sectorul energetic a avut un efect imediat asupra bugetului federal. Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% doar în luna mai, iar deficitul bugetar pentru primele 5 luni a ajuns la 3,4 trilioane ruble, de aproape trei ori mai mult decât estimase inițial Ministerul Finanțelor (1,2 trilioane).

Sancțiunile occidentale strâng șurubul
Occidentul a extins sancțiunile, incluzând pe „lista neagră” 426 de petroliere din „flota fantomă” a Kremlinului, ceea ce a redus drastic capacitatea Rusiei de a exporta petrol pe cale maritimă. În plus, Uniunea Europeană intenționează să reducă plafonul de preț al petrolului rusesc de la 60 la 45 de dolari/baril – o măsură care, dacă va fi adoptată și de SUA, ar putea tăia și mai mult din veniturile Moscovei.

Potrivit estimărilor Freedom Finance Global, bugetul Rusiei ar putea pierde încă 800 miliarde de ruble doar din această măsură.

În condițiile crizei, companiile petroliere vor încerca să diminueze plățile de dividende, pentru a-și proteja capitalul într-un mediu cu credite scumpe. Însă statul – acționar major în unele dintre ele – ar putea forța plata unor dividende mai mari, pentru a acoperi deficitul bugetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.