Lumea se întoarce împotriva dolarului: Asia deschide frontul economic

11 Iun. 2025, 13:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2025, 13:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Dolarul american nu mai este rege absolut peste economia globală. Pe măsură ce realizează că „dolarul poate fi folosit ca o armă” de către Statele Unite, tot mai multe țări asiatice renunță treptat la moneda americană și aleg să folosească propriile valute în comerț și investiții. O schimbare de percepție care rescrie regulile economiei mondiale.

Dependența economiei mondiale de dolarul american slăbește vizibil, iar Asia se află în prima linie a acestei transformări. Sub presiunea tensiunilor geopolitice cauzate de politicile economice imprevizibile ale SUA și a dorinței de a reduce expunerea la fluctuațiile valutare, tot mai multe economii asiatice iau măsuri spre utilizarea monedelor locale în tranzacțiile comerciale și în investiții. Dolarul nu mai este perceput doar ca monedă de schimb, ci și ca instrument de presiune politică din partea SUA: „Țările au realizat că dolarul poate fi folosit ca o armă, în sancțiuni și în comerț, iar asta va schimba complet jocul”, a explicat expertul în strategie valutară pentru Asia al grupului bancar britanic Barclays, Mitul Kotecha, potrivit analizei realizate miercuri de CNBC, citat de mediafax.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!