Miza uriașă a aderării la UE! Cine va avea dreptul să cumpere pământul Moldovei?

Republica Moldova solicită Uniunii Europene o perioadă de tranziție de 30 de ani după aderare, în care să poată menține restricțiile cu privire la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere de către nerezidenți. Cererea Chișinăului a devenit unul dintre punctele sensibile ale negocierilor de aderare, după ce Bruxelles-ul a anunțat că nu este pregătit să accepte derogarea fără explicații și informații suplimentare.

Solicitarea figurează în documentele de negociere aferente Clusterului 2 „Piața internă”, deschis oficial la 13 octombrie 2026. Subiectul este examinat în cadrul Capitolului 4, referitor la libera circulație a capitalurilor, unul dintre principiile fundamentale ale pieței unice europene.

Potrivit poziției prezentate de Republica Moldova, autoritățile urmăresc să păstreze, pentru o perioadă îndelungată după aderare, posibilitatea de a limita achiziționarea terenurilor agricole și forestiere de către nerezidenți. Perioada solicitată este de trei decenii, ceea ce ar permite menținerea restricțiilor mult timp după obținerea statutului de stat membru al Uniunii Europene.

Bruxelles-ul consideră că restricțiile discriminatorii cu privire la achizițiile de terenuri trebuie analizate prin prisma libertății de circulație a capitalurilor. În consecință, UE solicită informații suplimentare din partea Chișinăului înainte de a-și definitiva poziția asupra perioadei de tranziție.

Deocamdată, solicitarea Moldovei nu a fost acceptată, dar nici nu există o decizie definitivă de respingere. Durata eventualei derogări și condițiile aplicării acesteia urmează să fie negociate între autoritățile moldovenești și statele membre ale UE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova încearcă să obțină de la Uniunea Europeană o perioadă suplimentară de tranziție pentru adaptarea sectorului bancar la regulile comunitare, inclusiv pentru majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 100 mii de euro. Chișinăul solicită amânarea aplicării anumitor cerințe până în 2035, însă Bruxelles-ul nu a acceptat deocamdată derogările și cere justificări suplimentare.

Solicitările sunt incluse în documentele de negociere aferente Clusterului 2 „Piața internă”, deschis oficial la 13 octombrie 2026. Capitolul 9, dedicat serviciilor financiare, vizează armonizarea legislației moldovenești cu normele europene cu privire la activitatea băncilor, supravegherea financiară, protecția deponenților și stabilitatea sistemului financiar.

Potrivit documentelor analizate, autoritățile moldovenești au solicitat perioade de tranziție pentru anumite reguli aplicabile sectorului financiar, unele dintre acestea extinzându-se până în 2035. Uniunea Europeană cere informații suplimentare și justificări privind necesitatea amânărilor, inclusiv în ceea ce privește capacitatea financiară de susținere a sistemului de garantare a depozitelor.

Una dintre cele mai importante provocări este apropierea plafonului național de garantare a depozitelor de standardul european de 100 mii de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă. În Uniunea Europeană, această protecție este obligatorie și urmărește să reducă riscul pierderii economiilor populației în cazul falimentului unei instituții bancare.

Sistemele europene de garantare sunt finanțate de instituțiile bancare participante, care contribuie la constituirea fondurilor necesare pentru despăgubirea deponenților. Astfel, majorarea plafonului presupune nu doar modificarea legislației, ci și asigurarea resurselor financiare pentru acoperirea eventualelor obligații.

Republica Moldova a început deja procesul de adaptare a legislației. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de modificare a Legii privind garantarea depozitelor în bănci. Documentul urmărește modernizarea mecanismului de protecție a economiilor, clarificarea competențelor instituționale și perfecționarea procedurilor aplicabile în cazul indisponibilității depozitelor.

Proiectul face parte din Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 și este corelat direct cu obligațiile prevăzute la Capitolul 9 – „Servicii financiare”.