Moldova a fost doar o benzinărie de tranzit! Reexporturile de petrol s-au prăbușit cu 66%, iar profiturile au dispărut

Republica Moldova se confruntă cu o scădere reexporturilor de produse petroliere în 2024–2025, după un vârf istoric atins în anii precedenți. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, ceea ce părea a fi o ascensiune a Moldovei ca „jucător” în piața regională a carburanților s-a dovedit a fi o iluzie alimentată de circumstanțe excepționale generate de războiul din Ucraina.

În 2023, Moldova a înregistrat un record absolut în reexporturile de produse petroliere, cu o valoare totală de aproape 399 milioane de dolari – o sumă care a pus temporar sectorul în fruntea exporturilor moldovenești. Însă situația s-a prăbușit în 2024, când reexporturile au scăzut la doar 136 milioane de dolari, cu 66% mai puțin față de anul precedent.

„Moldova nu a devenit peste noapte un exportator de carburanți, ci a exploatat temporar o oportunitate regională, pe fondul războiului din Ucraina. Acum, odată cu stabilizarea rețelelor logistice, realitatea ne-a ajuns din urmă”, avertizează Rija.

Datele oficiale arată că motorina a fost cel mai afectat segment – exporturile s-au prăbușit la doar 26,2 milioane dolari în 2024. Benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a fost de doar 29,7 mii tone, cu prețurile în scădere continuă.

„Prețul mediu de reexport a scăzut de la 18,10 lei/kg în mai 2024 la doar 13,12 lei/kg în aprilie 2025 – o reducere de 26%. Marjele de profit s-au erodat vizibil, ajungând la doar 0,86 lei/kg în 2025, comparativ cu 1,41 lei/kg anul trecut. Aceasta a dus la o scădere a profitului brut estimat de la 170,5 milioane lei în 2024 la doar 25,4 milioane lei în primele patru luni din 2025”, explică Rija.

Piața reexporturilor a fost dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au acaparat peste trei sferturi din tranzacțiile cu benzină, confirmând o concentrare masivă a pieței în mâinile câtorva jucători.

România a fost principalul furnizor, asigurând 90% din benzina reexportată în 2024 și 93% în 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, aproape dispărute în 2025.

„Cazul reexporturilor de produse petroliere este o lecție importantă despre cum cifrele din comerțul extern pot crea o iluzie de creștere economică. Am fost doar un intermediar, un punct temporar pe o hartă logistică regională, nicidecum un hub durabil. Acum, Moldova trebuie să-și regândească strategiile economice și să evite capcana dependenței de conjuncturi externe”, avertizează economistul.

Rija subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză economică, ci o ajustare firească după un dezechilibru temporar, însă pierderea marjelor de profit și volatilitatea pieței ar trebui să determine guvernarea să ia măsuri pentru susținerea antreprenorilor locali, mai ales în fața competiției regionale tot mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.