Moldova a fost doar o benzinărie de tranzit! Reexporturile de petrol s-au prăbușit cu 66%, iar profiturile au dispărut

30 Mai 2025, 10:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o scădere reexporturilor de produse petroliere în 2024–2025, după un vârf istoric atins în anii precedenți. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, ceea ce părea a fi o ascensiune a Moldovei ca „jucător” în piața regională a carburanților s-a dovedit a fi o iluzie alimentată de circumstanțe excepționale generate de războiul din Ucraina.

În 2023, Moldova a înregistrat un record absolut în reexporturile de produse petroliere, cu o valoare totală de aproape 399 milioane de dolari – o sumă care a pus temporar sectorul în fruntea exporturilor moldovenești. Însă situația s-a prăbușit în 2024, când reexporturile au scăzut la doar 136 milioane de dolari, cu 66% mai puțin față de anul precedent.

„Moldova nu a devenit peste noapte un exportator de carburanți, ci a exploatat temporar o oportunitate regională, pe fondul războiului din Ucraina. Acum, odată cu stabilizarea rețelelor logistice, realitatea ne-a ajuns din urmă”, avertizează Rija.

Datele oficiale arată că motorina a fost cel mai afectat segment – exporturile s-au prăbușit la doar 26,2 milioane dolari în 2024. Benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a fost de doar 29,7 mii tone, cu prețurile în scădere continuă.

„Prețul mediu de reexport a scăzut de la 18,10 lei/kg în mai 2024 la doar 13,12 lei/kg în aprilie 2025 – o reducere de 26%. Marjele de profit s-au erodat vizibil, ajungând la doar 0,86 lei/kg în 2025, comparativ cu 1,41 lei/kg anul trecut. Aceasta a dus la o scădere a profitului brut estimat de la 170,5 milioane lei în 2024 la doar 25,4 milioane lei în primele patru luni din 2025”, explică Rija.

Piața reexporturilor a fost dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au acaparat peste trei sferturi din tranzacțiile cu benzină, confirmând o concentrare masivă a pieței în mâinile câtorva jucători.

România a fost principalul furnizor, asigurând 90% din benzina reexportată în 2024 și 93% în 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, aproape dispărute în 2025.

„Cazul reexporturilor de produse petroliere este o lecție importantă despre cum cifrele din comerțul extern pot crea o iluzie de creștere economică. Am fost doar un intermediar, un punct temporar pe o hartă logistică regională, nicidecum un hub durabil. Acum, Moldova trebuie să-și regândească strategiile economice și să evite capcana dependenței de conjuncturi externe”, avertizează economistul.

Rija subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză economică, ci o ajustare firească după un dezechilibru temporar, însă pierderea marjelor de profit și volatilitatea pieței ar trebui să determine guvernarea să ia măsuri pentru susținerea antreprenorilor locali, mai ales în fața competiției regionale tot mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.