Piața carburanților, în ghearele marilor jucători. Rompetrol, Lukoil și Petrom controlează 90% din importuri

30 Mai 2025, 10:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de benzină în Republica Moldova continuă să crească, reflectând transformările din parcul auto național și apetitul tot mai mare pentru mobilitate individuală. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025, volumul total al importurilor de benzină a atins aproximativ 436,2 mii tone, o cifră care confirmă dependența tot mai mare a Moldovei de carburanți.

Cererea internă pentru benzină a crescut cu aproximativ 12% în 2024 față de anul precedent, ajungând la 206,9 mii tone, pe fondul unei densități tot mai mari a parcului auto: aproximativ 34,7 automobile la fiecare kilometru pătrat. În același timp, consumul mediu zilnic de benzină a fost de 521 tone, în timp ce motorina rămâne combustibilul preferat al Moldovei, cu un consum zilnic de aproape 1 850 tone, echivalent cu peste 675 000 tone anual.

Rija atrage atenția asupra presiunii tot mai mari asupra infrastructurii rutiere, dar și asupra vulnerabilităților economiei: „Moldova devine tot mai dependentă de carburanții importați, în special din România, iar creșterea consumului nu este dublată de investiții în infrastructură sau soluții alternative de mobilitate.”

Potrivit datelor, 95% din benzina importată în Republica Moldova provine din România, de la rafinăriile de la Ploiești și Midia. În 2024, au fost importate 322,2 mii tone din România, iar în primele patru luni ale anului 2025 – alte 94,0 mii tone. Livrările din alte țări, precum Grecia, Ungaria sau Bulgaria, sunt marginale și aproape nesemnificative.

Piața importului de benzină este dominată de trei jucători mari:

  • Rompetrol Moldova – 38,4% cotă de piață, cu un volum total de 167,4 mii tone (129 362 tone în 2024 și 38 059 tone în 2025)

  • Lukoil-Moldova – 31,9% cotă de piață, cu 139,3 mii tone (109 024 tone în 2024 și 30 273 tone în 2025)

  • Petrom-Moldova – 18,6% cotă de piață, cu 81,3 mii tone (63 922 tone în 2024 și 17 372 tone în 2025)

Prețurile de import au fluctuat, dar au înregistrat o tendință descendentă: de la 13,40 lei/kg în noiembrie 2024 la doar 12,78 lei/kg în aprilie 2025 – cel mai mic nivel din perioada analizată. Operatorii economici au profitat de perioadele cu prețuri mai mici, constituind stocuri mari în lunile de iarnă.

Rija avertizează că, deși cifrele pot părea impresionante, creșterea importurilor de benzină nu este un semn al unei dezvoltări sustenabile, ci o consecință a creșterii consumului intern, în lipsa alternativelor. „Moldova riscă să rămână captivă unui model de consum bazat pe combustibili fosili, cu o infrastructură precară, o piață dominată de câțiva jucători mari și o dependență aproape totală de România”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.