Piața carburanților, în ghearele marilor jucători. Rompetrol, Lukoil și Petrom controlează 90% din importuri

Importurile de benzină în Republica Moldova continuă să crească, reflectând transformările din parcul auto național și apetitul tot mai mare pentru mobilitate individuală. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025, volumul total al importurilor de benzină a atins aproximativ 436,2 mii tone, o cifră care confirmă dependența tot mai mare a Moldovei de carburanți.

Cererea internă pentru benzină a crescut cu aproximativ 12% în 2024 față de anul precedent, ajungând la 206,9 mii tone, pe fondul unei densități tot mai mari a parcului auto: aproximativ 34,7 automobile la fiecare kilometru pătrat. În același timp, consumul mediu zilnic de benzină a fost de 521 tone, în timp ce motorina rămâne combustibilul preferat al Moldovei, cu un consum zilnic de aproape 1 850 tone, echivalent cu peste 675 000 tone anual.

Rija atrage atenția asupra presiunii tot mai mari asupra infrastructurii rutiere, dar și asupra vulnerabilităților economiei: „Moldova devine tot mai dependentă de carburanții importați, în special din România, iar creșterea consumului nu este dublată de investiții în infrastructură sau soluții alternative de mobilitate.”

Potrivit datelor, 95% din benzina importată în Republica Moldova provine din România, de la rafinăriile de la Ploiești și Midia. În 2024, au fost importate 322,2 mii tone din România, iar în primele patru luni ale anului 2025 – alte 94,0 mii tone. Livrările din alte țări, precum Grecia, Ungaria sau Bulgaria, sunt marginale și aproape nesemnificative.

Piața importului de benzină este dominată de trei jucători mari:

Rompetrol Moldova – 38,4% cotă de piață, cu un volum total de 167,4 mii tone (129 362 tone în 2024 și 38 059 tone în 2025)
Lukoil-Moldova – 31,9% cotă de piață, cu 139,3 mii tone (109 024 tone în 2024 și 30 273 tone în 2025)
Petrom-Moldova – 18,6% cotă de piață, cu 81,3 mii tone (63 922 tone în 2024 și 17 372 tone în 2025)

Prețurile de import au fluctuat, dar au înregistrat o tendință descendentă: de la 13,40 lei/kg în noiembrie 2024 la doar 12,78 lei/kg în aprilie 2025 – cel mai mic nivel din perioada analizată. Operatorii economici au profitat de perioadele cu prețuri mai mici, constituind stocuri mari în lunile de iarnă.

Rija avertizează că, deși cifrele pot părea impresionante, creșterea importurilor de benzină nu este un semn al unei dezvoltări sustenabile, ci o consecință a creșterii consumului intern, în lipsa alternativelor. „Moldova riscă să rămână captivă unui model de consum bazat pe combustibili fosili, cu o infrastructură precară, o piață dominată de câțiva jucători mari și o dependență aproape totală de România”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giganti #importuri #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie