Metal pentru Kremlin! Chișinăul alimentează uzina lui Putin din Rîbnița cu deșeuri românești și moldovenești

30 Mai 2025, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari denunță într-o postare dură pe Facebook fluxurile ilegale de deșeuri metalice care ajung nestingherite la Uzina Metalurgică din Rîbnița, în timp ce industria de pe malul drept al Nistrului este sufocată de tarife și taxe împovărătoare. Slusari acuză guvernarea de complicitate tacită cu așa-zisa administrație de la Tiraspol, care recent a redus tariful la gaz pentru uzina din Răbnița la doar 1,2 lei per metru cub, o sumă simbolică în comparație cu prețurile suportate de agenții economici din restul țării.

„Șoferii de pe camioane întreabă dacă nu sunt taxele suplimentare promise de domnul Recean, dacă va reporni industria transnistreană. Nu? Atunci mergem mai departe”, scrie ironic Slusari, subliniind că promisiunile premierului Dorin Recean legate de reglementarea economică a regiunii transnistrene s-au dovedit a fi doar „glume triste”.

Slusari critică dur și lipsa de acțiune a guvernului, care, deși are la îndemână pârghii economice precum autorizațiile de mediu, reglementarea tranzitului de gaze și impozitarea importurilor din Transnistria, nu face nimic pentru a opri aceste fluxuri comerciale care prejudiciază grav economia națională. „Malul drept plătește foarte, foarte scump pentru locurile de muncă din Transnistria”, spune fostul deputat, amintind de situația dramatică a muncitorilor din uzina Macon, închisă în 2022 din cauza tarifelor exorbitante la gaz, în timp ce uzina concurentă din Tiraspol beneficiază de tarife derizorii.

„Situația e absurdă: Macon, Metalferos, uzina de ciment din Rezina și alte întreprinderi din malul drept plătesc taxe în bugetul național și susțin economia Republicii Moldova, dar sunt lăsate să piară, în timp ce Transnistria se dezvoltă cu gaz ieftin și fără TVA, cu binecuvântarea Chișinăului”, mai scrie Slusari.

El avertizează că perpetuarea acestor scheme obscure, cu complicitatea autorităților vamale, menține Republica Moldova captivă unui model economic care nu face decât să alimenteze interesele Kremlinului în regiune, subminând stabilitatea și securitatea țării.

„Guvernul tace, opoziția suveranistă se face că plouă, iar banii noștri alimentează mafia din stânga Nistrului. Asta e realitatea tristă”, concluzionează Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Apr. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!