Moldova a plătit dublu pentru lumină. Importurile de energie au sărit ca valoare

01 Ian. 2026, 12:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Ian. 2026, 12:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de produse energetice și electricitate ale Republicii Moldova au crescut în trimestrul III 2025 și au ajuns la 423,88 milioane de dolari SUA, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți.

Potrivit BNM, principalul factor care a determinat majorarea importurilor energetice a fost creșterea valorii energiei electrice importate, care aproape s-a triplat comparativ cu trimestrul III 2024 și a ajuns la 121,57 milioane USD. Energia electrică a devenit astfel a doua cea mai importantă componentă a importurilor energetice, după combustibilul diesel.

Datele oficiale arată că importurile de combustibil diesel au totalizat 156,12 milioane USD, reprezentând 36,8% din totalul importurilor de produse energetice, în timp ce benzinele auto au însumat 62,91 milioane USD, în scădere față de anul precedent. Importurile de gaz natural au coborât puternic, cu 58,6%, până la 35,52 milioane USD, pe fondul reducerii volumelor și schimbării structurii de aprovizionare.

În același timp, importurile de cărbune au crescut ușor, până la 4,43 milioane USD, iar cele de păcură au rămas marginale. Categoria „alte produse energetice” a urcat la 43,22 milioane USD, indicând o diversificare a surselor, dar și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale.

Creșterea facturii energetice vine într-un context macroeconomic fragil, marcat de adâncirea deficitului comercial și de majorarea datoriei externe, care a ajuns la aproape 59% din PIB în primele nouă luni ale anului 2025, amplificând vulnerabilitatea externă a economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.