Moldova a plătit sume colosale pentru achiziția de gaz! Nota de plată: Cu 200 milioane de dolari mai mult decât UE

07 Feb. 2024, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Feb. 2024, 11:57 // Actual //  Lupu Eduard

Anul 2023 în Moldova a început cu un preț de achiziție a gazelor naturale de 1136,6 USD pentru 1000 m3, cea ce era cu 422 de USD sau 59% mai mult decât prețul mediu de achiziție din Uniunea Europeană. Prin prețul mediu de achiziție din Uniunea Europeană aici și în restul analizei se are în vedere prețul plătit de cumpărător la hotarul țării, cea ce este comparabil cu prețil plătit de MoldovaGaz, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, pe tot parcursul anului noi am plătit pentru achiziția de gaze naturale un preț mult mai mare decât media din UE, iar acum înregistrăm o accentuare a acestei diferențe.

„Chiar dacă că în luna decembrie 2023 și ianuarie 2024, în Europa se înregistrează o scădere pronunțată a prețului de achiziție a gazelor naturale, în Moldova, prin Dispoziția nr. 97 din 27.12.23 a Comisiei pentru Situații Excepționale, MoldovaGaz, prin derogare de la legislația actuală, a fost obligată să procure la un preț majorat de la Energocom gaze naturale. Prețul de achiziție pentru perioada ianuarie 2024 – aprilie 2024, indiferent de evoluția din Europa și UE, a fost stabilit în valoare fixă de 550 Euro/1000m3. Pentru ianuarie 2024 acest preț de achiziție a constituit 601 USD/1000m3 sau cu 77% mai mult decât prețul mediu din UE”, a precizat Ioniță

El spune că, deci avem prețul de achiziție din Moldova, avem prețul de referință din UE și dacă cunoaștem consumul mediu lunar din Moldova, putem ușor stabili cât ne costă pe noi acest gaz scump.

„Observăm că în ianuarie 2023 noi am plătit pentru procurarea gazelor naturale 110,4 milioane USD sau cu 41 milioane USD mai mult decât am fi plătit, dacă procuram gazele naturale la prețul mediu din UE. Pentru ultimile 4 luni avem doar datele estimative privind consumul de gaze naturale, însă după ce vom avea datele exacte privind consumul, cifrele finale nu se vor modifica esențial față de cele estimative. Deci cunoaștem cât am plătit în plus pentru gazele naturale față de prețul mediu din UE și ușor putem stabili, care a fost suma plătită în plus pentru anul 2023”, a mai punctat Ioniță.

Economistul susține că în anul 2023 noi am plătit 198,9 milioane USD în plus pentru achiziția de gaze naturale, față de prețul mediu din UE. Aceste costuri suplimentare au intrat în tarifele la gazele naturale, care în final au fost suportate și continuă a fi suportate de populație și agenții economici.

„Ținând cont de faptul că în toată Europa înregistrăm o scădere a prețurilor de achiziție a gazelor naturale, iar în Moldova, prin decizia CSE, prețul rămâne unul fix de 550 Euro/1000m3, putem spune că suplimentar la cele 200 milioane USD din 2023 va trebui să plătim alte 100 milioane USD în plus, pentru gazul scump consumat în primele 4 luni din 2024. Costul total suportat de cetățeni și mediul de afaceri, generat de gazul scump, va fi de cel puțin 300 milioane USD și asta doar costurile directe. Fără a ține cont de efectele gazului scump asupra prețului la căldură, energie electrică”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău