Trebuie să ne pregătim de reducerea remitențelor muncitorilor moldoveni din străinătate. O scădere bruscă nu va exista. În plus, diaspora poate deveni investitor. Același lucru s-a întâmplat în România și Polonia, avertizează guvernatoarea BNM, Anca Dragu.
„Mulți migranți nu au cui să trimită bani. Acest lucru se întâmplă în toate țările în care a existat o pondere mare a remitențelor. O parte dintre moldoveni au migrat cu totul în străinătate, respectiv nu mai au cui să trimită bani în țară”, a punctat guvernatoarea.
Potrivit ei, războiul din Ucraina a influențat și el remiterile. „O parte dintre migranți s-au reorientat spre vest, după ce anterior munceau în Rusia”.
În anul 2023, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 1,6 miliarde de dolari, cu 6% mai puțin față de anul 2022.
Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.
În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.
