Piața imobiliară. Cu cât se vând apartamentele noi și vechi

Bursa imobiliară Lara a furnizat date actualizate privind prețurile apartamentelor în Chișinău pentru luna ianuarie 2024, indicând o stabilitate în ceea ce privește costul pe metru pătrat în comparație cu luna precedentă.

Conform raportului, prețul mediu pentru un metru pătrat de apartament în varianta „albă” a rămas neschimbat la 826 de euro în ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023. Totodată, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 2% a prețului mediu.

În detaliu, în ianuarie 2023, prețurile medii pe metru pătrat în diversele sectoare ale orașului au variat astfel: în Botanica între 600 și 839 de euro, în Buiucani între 792 și 839 de euro, în Centru între 815 și 1108 euro, în Chekany între 552 și 768 de euro, iar în Râșcani între 720 și 959 de euro.

Este important de remarcat că, pe parcursul anului 2023, prețurile locuințelor în „clădiri noi” au înregistrat o ușoară creștere, trecând de la 810 la 826 de euro pe metru pătrat, ceea ce reprezintă o creștere de 2%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2022, când prețurile au crescut cu 17,1%, ritmul de creștere a fost mai moderat în 2023.

În ceea ce privește apartamentele vechi, prețul la fel a rămas neschimbat față de luna decembrie, la 693 euro metru pătrat.

Cele mai scumpe locuințe rămân cele cu o odaie situate în centrul Chișinăului. Metrul pătrat ajunge la 955 euro metrul pătrat. Cel mai ieftine sunt apartamentele cu patru odăi de la Otovasca – 468 euro metrul pătrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bloc nou #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi