Cea mai bogată femeie din Europa de Est anunță planuri grandioase. Controlează și o televiziune din Chișinău

După decesul omului de afaceri ceh Petr Kellner, cel mai bogat om din Europa de Est, soția sa a preluat frâiele afacerilor, inclusiv ale PPF Group, cel mai mare fond de investiții din regiune, cu active de peste 43 de miliarde de euro.

Când cel mai bogat om din Europa de Est a murit într-un accident de elicopter, aproape nimeni nu știa numele soției sale. Trei ani mai târziu, numele Renata Kellnerova este asociat complet cu afacerea familiei, un imperiu de telecomunicații, media, servicii financiare și comerț electronic cu sediul la Praga, care are 61.000 de angajați și operează în 25 de țări.

Acum, în primul său interviu, Renata Kellnerova a detaliat planurile grupului ceh PPF, care deține și Pro TV, dar și subsidiara din Republica Moldova Pro Tv Chișinău.

Planurile includ acum îndepărtarea de piețele din Asia și noi achiziții în Europa. Deși nu există încă un calendar exact pentru ieșirea completă din Asia, „obiectivul principal al afacerii noastre s-a mutat spre Vest în ultimii trei ani”, spune Kellnerova.

Cu lichidități suplimentare la îndemână și rate ale dobânzilor mai mari care apasă asupra evaluărilor activelor, PPF scanează Europa în căutarea unor noi ținte de achiziție. Cele mai mari achiziții făcute până acum au fost preluarea unei participații în InPost, o companie poloneză de comerț electronic, și obținerea unei participații la postul german ProSiebenSat.1 Media.

În regiune, PPF este poate cel mai bine cunoscut ca proprietar al unor posturi de televiziune private în șase țări din Europa de Est și al uneia dintre cele mai mari companii de telefonie din Republica Cehă.

Cu active în valoare de 43 de miliarde de dolari, PPF a apărut ca unul dintre principalii câștigători ai tranziției post-comuniste din Republica Cehă, un succes pe care Petr Kellner l-a valorificat prin extinderea pe piețele în creștere rapidă din Rusia și China. Dar, în contextul în care invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap geopolitica și afacerile, multe companii, inclusiv PPF, au acum ca prioritate creșterea mai aproape de casă.

Într-un schimb de e-mailuri cu Bloomberg News, primele sale comentarii publice către mass-media de când a preluat conducerea PPF, Kellnerova a povestit perioada dificilă pe care a petrecut-o pentru a se familiariza cu operațiunile complexe ale companiei după moartea bruscă a soțului său.

„Prima prioritate a fost să asigur stabilitatea PPF, iar apoi să încep din nou dezvoltarea afacerii. Mi-am dat seama că PPF este ceva personal pentru mine și că sarcina mea este să îi pregătesc pe copiii noștri, astfel încât să aibă posibilitatea de a prelua ei înșiși conducerea grupului într-o zi”.

De când a preluat controlul, femeia de 56 de ani și-a pus amprenta asupra companiei. Ea a supervizat o îndepărtare majoră de Asia – cândva o sursă cheie de venit – și și-a îndreptat atenția înapoi către piețele occidentale. A ales un nou director general și s-a despărțit de unii dintre aliații apropiați ai soțului său decedat. Ea a adus compania în proprietatea deplină a familiei prin cumpărarea participațiilor de la doi acționari minoritari, apoi s-a numit pe sine și pe cele trei fiice ale sale în consiliul de administrație al unui nou holding care adăpostește toate activele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protv #bogata #planuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.