Moldova Digital Summit: soluții inovatoare de digitalizare pentru cetățeni și pentru afaceri

08 Iun. 2024, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iun. 2024, 16:11 // Actual //  bani.md

Moldova Digital Summit 2024, cel mai mare eveniment digital organizat în țara noastră, continuă și astăzi, fiind din nou destinația pentru entuziaști, pasionați de tehnologii, oameni de afaceri, autorități publice și alte comunități care promovează progresul digital al Moldovei. Pe platforma evenimentului au fost semnate importante acorduri de colaborare internațională, s-au format parteneriate noi și au fost anunțate noi produse și decizii cruciale pentru viitorul digital al cetățenilor noștri. 

Moldova Digital Summit – inovații și digitalizare pentru toți

Pe platforma summitului au fost prezentate mai multe inovații, precum EVO – aplicația care revoluționează modul de accesare a serviciilor publice și relația cetățeanului cu statul sau Mia pentru afaceri – o soluție care facilitează tranzacțiile rapide și sigure – acceptarea plăților prin QR sau prin intermediul unui singur click. 

Vadim Jeleascov, șef al Departamentului Fintech la Banca Națională a Moldovei: „Ne dorim să dezvoltăm instrumente utile, atât pentru oameni, cât și pentru afaceri. În curând vom oferi posibilitatea transferurilor „Me2Me” – între conturile aceleiași persoane fizice. Aceasta va permite să transferați banii de la banca A la banca B, dacă serviciile pe care le prestează nu sunt potrivite pentru dumneavoastră. Pentru afaceri, de asemenea,  vor fi create  instrumente noi – un QR code care poate fi achitat în orice aplicație financiară, un QR code unic pentru toată țara, în toate magazinele. Acesta va putea fi utilizat în parcuri, muzee chiar și în piața centrală. Va fi comod pentru diferite tipuri de business.”

Tot pe platforma summitului a fost prezentată și cartea de identitate digitală – un pas esențial spre o societate 100% digitală.

Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice: „Din martie anul viitor, agenția va veni cu un nou document național de identitate, care va trece printr-o transformare după toate rigorile europene. Va fi, în primul rând, un document de călătorie, ceea ce nu există acum. În spațiul intracomunitar se circulă cu actele de identitate, pentru noi aceasta va fi cartea de identitate. A doua cea mai importantă schimbare va fi că pe acest act de identitate va fi stocată și semnătura electronică a cetățeanului. Dacă astăzi avem circa 200 de mii de persoane care dețin o semnătură electronică, noi sperăm să venim în ajutorul guvernului, țării și cetățenilor ei de acasă sau din diasporă, ca să ajungem în cel puțin în doi ani, doi ani și jumătate la cel puțin un milion de persoane care dețin semnătura electronică. Cartea de identitate va fi obținută prin aceeași procedură care este acum.” 

Moldova Digital Summit – posibilități extinse pentru sectorul public și cel privat

În cadrul summitului a fost prezentat  Programul „Europa Digitală”, care deschide  accesul la fonduri europene semnificative pentru Republica Moldova, cu un buget total de peste 7 miliarde de euro pentru țările europene participante. În cadrul prezentării au fost anunțate mai multe oportunități pe care programul le aduce pentru sectorului public și privat, dar și importanța colaborării transfrontaliere în acest sens. Astfel, mediul de afaceri, autoritățile publice și alte entități eligibile din țara noastră vor putea obține finanțare prin accesarea programului.   

La eveniment a fost semnat un Memorandum de înțelegere între Moldova Innovation Technology Park (MITP) și Sharjah Research, Technology and Innovation Park (SRTIP) din Emiratele Arabe Unite, marcând un pas major în cooperarea internațională pentru inovație. Așadar, rezidenții MITP vor putea accesa tehnologii de ultimă oră, parteneriate comerciale, informații valoroase, programe de învățare și formare și vor putea beneficia de finanțare oferită de SRTIP. 

Moldova Digital Summit – punct de întâlnire pentru experți internaționali și locali

Și astăzi evenimentul a adunat mii de entuziaști ai digitalizării, veniți să se inspire de la invitații speciali ai evenimentului. Printre ei se numără și Nina Jankowicz, cofondatoare și directoare a „The American Sunlight Project”, recunoscută la nivel internațional pentru munca sa în domeniul dezinformării și democratizării și autoarea cărților „How to Lose the Information War” și „How to Be a Woman Online”; Mariana Dahan, fondatoarea și directoarea fundației „World Identity Network” (WIN). A apărut în Top 100 Forbes și datorită expertizei sale în identitatea digitală, a realizat filmul documentar „Shadows in the Dark: Our Global Identity Crisis” în colaborare cu Netflix în Moldova; Toju Duke – una dintre femeile de top în domeniul inteligenței artificiale, autoare de carte, lideră de opinie, consilieră și fondatoarea organizației „Diverse AI” a urcat pe scena MDS2024 pentru a vorbi despre importanța diversității de gen în domeniul inteligenței artificiale și construirea un viitor divers și incluziv. Și  asta nu e tot!

Ce urmează la Moldova Digital Summit?

În încheierea primelor două zile de Moldova Digital Summit 2024 va avea loc un concert electrizant cu Dara și DJ Markus Lawyer pentru a celebra tehnologia și inovația. Cei care vizitează zona EXPO și participă la provocările lansate, pot câștiga un bilet gratuit la concert! 

Cea de-a treia zi a summitului, 8 iunie, va fi dedicată „Tekwill Expo Day” (str. Studenților 9/11), care îi aduce în prim-plan pe tinerii inovatori și creatori, iar vizitatorii se vor bucura de experiențe interactive cu tehnologiile educaționale și proiecte inginerești de ultimă oră create de aceștia. Evenimentul va include demonstrații de tehnologii, ateliere de lucru, sesiuni de prezentare și activități distractive, oferindu-le participanților de toate vârstele și din toată țara posibilitatea de a învăța și experimenta cu ajutorul tehnologiilor, de a stabili de conexiuni și de a face schimb de idei. 

Mai multe detalii despre eveniment: https://moldovadigitalsummit.md/

Despre Moldova Digital Summit

Moldova Digital Summit reunește principalii factori de decizie din sectorul public și privat, atât la nivel local, cât și internațional, pentru a explora cele mai recente tendințe și bune practici în transformarea digitală. Summitul oferă o platformă pentru dialog și colaborare la nivel înalt despre cum să valorificăm puterea tehnologiei pentru a construi un viitor mai incluziv, sustenabil și prosper pentru Moldova.

Evenimentul este organizat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării împreună cu Asociația Națională a Companiilor TIC (ATIC), Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park (MITP), Agenția de Investiții a Moldovei, Technovator, Startup Moldova, Tekwill și Universitatea Tehnică a Moldovei, cu susținerea strategică și financiară a Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și a Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, 

a Băncii Mondiale, a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova, Ukraine Moldova Entreprise Fund, Delegația Uniunii Europene în Moldova, cu susținerea Proiectului OPTIM, finanțat de Elveția (sau Guvernul Elveției) și implementat de Helvetas, precum și Moldova Cybersecurity Rapid Assistance Project 2.0 finanțat de Uniunea Europeană, și EU Partnership Mission în Republica Moldova, dar și e-Governance Academy Estonia.

Partenerii evenimentului: 

Cu susținerea: „Vinăria din Vale”, „Apa Nordica”

Parteneri comunitari: AmCham Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Hotel Richmond

Parteneri media: simpals, agora.md, newsmaker.md, locals.md, realitatea.md, bani.md.

22 Oct. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.