Moldova e în pericol! Apocalipsa meteo se apropie de scadență. Gazele cu efect de seră vor sufoca populația

Până în anul 2100 temperatura medie pe glob va crește 3-4 grade. Este vorba de încălzirea, care evident va afecta Republica Moldova și ecosistemele ei. Chiar dacă sunt stopate, în prezent, emisiile gazelor cu efect de seră au o durată de acțiune de 50-70 de ani, constată Vasile Scorpan, consultantul pe schimbările climatice.

Potrivit consultantului, e important să tindem spre o creșterea mai moderată a temperaturii globale, însă acest lucru nu se va întâmpla urmare a ceea ce se întâmplă în lume.

„Republica Moldova are Programul de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030, dar și strategia de adaptare a agriculturii unde sunt 50-60 de măsuri pentru fermieri”, susține Scorpan.

Ecologiștii susțin că țările mici și în dezvoltare cum ar fi Republica Moldova s-au pomenit de partea celor care suferă mai mult, deoarece sunt țări cu contribuție minimă la acest efect de seră. De exemplu, contribuția Republicii Moldova la suma totală de reducere a gazelor cu efect de seră este între 0,028-0,04%. Deci, este o contribuție minimă, infimă, însă, pe de altă parte, Republica Moldova este o țară care este expusă impactului stărilor climatice și, în pofida diferitelor circumstanțe, este una foarte vulnerabilă.

„Schimbările climatice se preconizează a avea turații mai mari, secetele agricole, secetele ecologice, ploile torențiale, valurile de căldură, spre regret, își vor mări amplitudinea, vor deveni mai frecvente și populația Republicii Moldova trebuie să conștientizeze chestiunea aceasta, să-și mărească reziliența climatică prin diferite acțiuni, acțiuni de colectare a apei, de management al apei și de introducerea practicilor de agricultură care vor fi reziliente la impactul schimbărilor climatice, adopția tehnologiilor care promovează autonomia energetic”, susține Ala Druță de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaze cu efect de seră Moldova #Clima #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.