ANSA retrage din comerț un lot de brânză proaspătă de vacă. S-au depistat grăsimi străine

În urma implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței alimentelor Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a fost depistat grăsimi străine în Brînză proaspătă de vacă 5% a producătorului „Fabrica de unt din Florești. Produsul a fost rechemat și retras din comerț.

Așadar, operatorul din domeniul alimentar: S.A „Fabrica de unt din Florești”, r. Florești, s. Varvareuca, a inițiat procedura de retragere din rețeaua de comerț și rechemare de la clienți produsul de brînză proaspătă de vacă 5%, data fabricării 27.06.2022 și data expirării 01.07.2022, depistat cu prezența grăsimii străine.

Informații despre produs: Brînză proaspătă de vacă 5%.
Motivul retragerii: prezența grăsimilor străine (depistat în urma controlului ANSA).
Producător: S.A „Fabrica de unt din Florești”
Lot: data producerii 27.06.2022 – data expirării 01.07.2022

Persoanele care au achiziționat aceste produse sunt rugați să nu le consume, și sunt în drept să le returneze magazinului de unde le-au procurat.

De asemenea, ANSA obligă operatorii din domeniul alimentar, deținători ai produsului neconform, să le retragă de pe piață și să coopereze cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor privind acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscurilor pentru sănătatea umană, precum și inducerea în eroare a consumatorului final, prezentate de un produs alimentar neconform. În caz contrar, operatorii riscă să fie sancționați.

#braza de vaca #retragere din comert #producator de branza #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.