Orban pune mâna pe sectorul energetic al Ungariei. L-a monopolizat pe perioada stării de urgență

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.

Decretul a fost adoptat și semnat marți de premierul Viktor Orban. Astfel, sunt vizate firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.

Luni, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.

Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.

Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani.

#electricitate #sectorul energetic #gaz #monopol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, 15,6% dintre bărbații inactivi din Republica Moldova lucrează sau intenționează să plece la muncă peste hotare, comparativ cu doar 5,1% dintre femei. De asemenea, 13,2% dintre bărbați sunt deja plecați la muncă sau în căutare de lucru în afara țării, față de doar 2,0% dintre femei. În schimb, activitățile de îngrijire a familiei sunt o preocupare mult mai frecventă pentru femei, 18% dintre acestea fiind inactive din acest motiv, comparativ cu doar 1,1% dintre bărbați.

În trimestrul al treilea al anului 2024, populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1,099 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 2,2% față de trimestrul anterior. Totodată, rata de inactivitate a acestei categorii de vârstă a crescut la 55,0%, cu o diferență notabilă între bărbați (51,0%) și femei (58,3%).

Ponderea persoanelor inactive din mediul rural (61,1%) continuă să fie mai mare decât cea din mediul urban (38,9%), iar în rândul persoanelor de 25-34 ani, discrepanțele între mediile de rezidență se ridică la 12 puncte procentuale în favoarea mediului rural.