Moldova, în topul țărilor ai căror cetățeni sunt întorși din UE! Peste 11.600 de refuzuri în 2025

Cetățenii Republicii Moldova s-au clasat pe locul trei în topul persoanelor din afara Uniunii Europene cărora li s-a refuzat intrarea în UE în anul 2025, arată cele mai noi date publicate de Eurostat.

Potrivit raportului, 11.660 de cetățeni moldoveni au primit refuz de intrare la frontierele externe ale Uniunii Europene și au fost depășiți doar de cetățenii din Ucraina, cu 26.975 de cazuri, și Albania, cu 12.430 de cazuri.

Datele arată că majoritatea refuzurilor pentru moldoveni au fost înregistrate la frontierele terestre, la fel ca în cazul cetățenilor ucraineni. Eurostat menționează că cele mai multe refuzuri de intrare la granițele terestre ale UE au fost raportate de Polonia, Croația și România.

În total, 132.600 de cetățeni din afara UE au fost refuzați la intrarea în blocul comunitar în 2025, în creștere cu 7,1% comparativ cu anul precedent. Aproape 54% dintre refuzuri au avut loc la frontierele terestre, 43,1% la aeroporturi și doar 3% la frontierele maritime.

Raportul mai arată că numărul returnărilor migranților aflați ilegal în UE a ajuns în 2025 la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, în timp ce ordinele de părăsire a teritoriului și refuzurile de intrare au crescut după o perioadă de relativă stabilitate.

În clasamentul cetățeniilor cu cele mai multe refuzuri de intrare în UE, după moldoveni urmează cetățenii din Columbia, Turcia și Serbia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.