Moldova, în topul țărilor ai căror cetățeni sunt întorși din UE! Peste 11.600 de refuzuri în 2025

Cetățenii Republicii Moldova s-au clasat pe locul trei în topul persoanelor din afara Uniunii Europene cărora li s-a refuzat intrarea în UE în anul 2025, arată cele mai noi date publicate de Eurostat.

Potrivit raportului, 11.660 de cetățeni moldoveni au primit refuz de intrare la frontierele externe ale Uniunii Europene și au fost depășiți doar de cetățenii din Ucraina, cu 26.975 de cazuri, și Albania, cu 12.430 de cazuri.

Datele arată că majoritatea refuzurilor pentru moldoveni au fost înregistrate la frontierele terestre, la fel ca în cazul cetățenilor ucraineni. Eurostat menționează că cele mai multe refuzuri de intrare la granițele terestre ale UE au fost raportate de Polonia, Croația și România.

În total, 132.600 de cetățeni din afara UE au fost refuzați la intrarea în blocul comunitar în 2025, în creștere cu 7,1% comparativ cu anul precedent. Aproape 54% dintre refuzuri au avut loc la frontierele terestre, 43,1% la aeroporturi și doar 3% la frontierele maritime.

Raportul mai arată că numărul returnărilor migranților aflați ilegal în UE a ajuns în 2025 la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, în timp ce ordinele de părăsire a teritoriului și refuzurile de intrare au crescut după o perioadă de relativă stabilitate.

În clasamentul cetățeniilor cu cele mai multe refuzuri de intrare în UE, după moldoveni urmează cetățenii din Columbia, Turcia și Serbia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața chiriilor și a bunurilor date în folosință generează venituri de ordinul miliardelor în Republica Moldova. În 2025, persoanele fizice au obținut 4,75 miliarde de lei din transmiterea în folosință a proprietăților imobiliare și mobiliare, în creștere cu 18,4% față de anul precedent, arată datele fiscului.

În 2024, veniturile raportate din această categorie se ridicau la aproximativ 4,01 miliarde de lei. În numai un an, suma a crescut cu aproape 739 de milioane de lei, până la 4,748 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, suma din 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 396 de milioane de lei pe lună sau circa 13 milioane de lei pe zi. Calculul reprezintă însă doar o medie statistică or, veniturile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Datele vin în contextul în care Fiscul constată o creștere generală a veniturilor persoanelor fizice. În 2025, plățile efectuate în beneficiul acestora au însumat 144,8 miliarde de lei, cu 15,8 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar impozitul pe venit reținut la sursă a ajuns la 11,6 miliarde de lei.

Proprietățile reprezintă o sursă de venit și pentru contribuabilii cu câștiguri de peste un milion de lei. Datele SFS arată că 710 persoane din această categorie au raportat aproximativ 1,69 miliarde de lei din darea în folosință a proprietăților.

Creșterea veniturilor declarate din proprietăți coincide și cu intensificarea atenției Fiscului asupra pieței chiriilor. Potrivit datelor publicate separat de SFS, în primele șapte luni ale anului 2026 au fost identificate sute de persoane care ofereau bunuri imobile în locațiune fără înregistrarea contractelor la autoritatea fiscală.

Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți altor persoane fizice, legislația prevede achitarea unui impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Obligația fiscală vizează inclusiv veniturile obținute din închirierea proprietăților prin intermediul platformelor de rezervări.