Moldova, mai aproape de UE! VIDEO de la conferința despre conectarea la „Inițiativa celor trei mări”

Oportunitățile de cooperare regională și potențialul conectării Republicii Moldova la proiectele de infrastructură rutieră, energetice și de comunicații din cadrul „Inițiativei celor Trei Mări” au fost prezentate în cadrul unui eveniment desfășurat la Chișinău. Invitații din statele membre au demonstrat mecanismele de lucru în cadrul Inițiativei și prioritățile celui de-al 9-lea Summit și a Forumului de Afaceri, care vor avea loc la 11 aprilie curent la Vilnius, Republica Moldova fiind invitată.

„Participarea Republicii Moldova la această Inițiativă este o oportunitate unică în procesul de integrare europeană de a ne apropia și mai mult de vecinii noștri din Europa Centrală și de Est și statele baltice, prin implementarea de proiecte comune în domenii strategice. Integrarea europeană reprezintă obiectivul strategic fundamental al țării și un deziderat al întregii societăți.

Aceasta înseamnă pentru noi prosperitate economică, valori democratice consolidate, securitate și o viață mai bună pentru fiecare cetățean. Drumul european pe care l-am ales nu este unul ușor, dar este unicul drum care poate asigura adevărata modernizare a țării pe care o tot căutăm de decenii și standardele înalte de trai pentru cetățenii noștri”, a declarat în debutul evenimentului cu genericul „Mai aproape de UE: Conectarea Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări”, Natalia Gavrilița, directoare a Asociației „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă la nivel prezidențial, formată din țări membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Obiectivul de bază este creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în domeniile energiei, transportului și mediului digital. Republica Moldova a fost invitată să adere în calitate de stat participant asociat la Summitul Inițiativei din anul 2023 găzduit de România.

„Cele mai multe state ale Uniunii Europene sunt state mici iar modelul economic de dezvoltare se bazează pe conectivitate și deschidere cât mai mare. Așteptările Republicii Moldova de la Inițiativa celor Trei Mări este de a-și dezvolta economia prin deschidere și fortificarea relațiilor cu statele membre. De asemenea, un obiectiv major este atragerea de investiții pentru proiecte de infrastructură de care Moldova are atâta nevoie. Pe dimensiunea digitalizării Moldova deja are mai multe avantaje dar și aici vrem o amplificare a cooperării pentru crearea de noi oportunități, așa cum o fac statele baltice spre exemplu” a declarat ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

Pentru a accelera interconexiunea dintre statele membre, în anul 2019, în cadrul Inițiativei a fost creat un Fond de investiții pe baze comerciale și principii de piață. Scopul lui este să faciliteze finanțarea proiectelor comune din domeniul transporturilor, energiei și infrastructurii digitale.

Resursele Fondului completează eforturile bugetelor naționale și cele ale mediului privat, precum și investițiile europene din regiune, asigurând astfel investirea în multiple proiecte aflate la diferite etape de implementare.

„Problemele de dezvoltare economică pot fi mult mai ușor rezolvate odată cu apariția resurselor financiare private care suplimentează resursele publice. În cazul Republicii Moldova în contextul implementării unor proiecte mari de infrastructură și implicarea Fondului de investiții din cadrul Inițiativei celor Trei Mări ar putea fi mobilizate resursele private interne care la moment nu au oportunități mari de a fi investite cu excepția valorilor mobiliare de stat”, a spus la reuniune Dumitru Budianschi, Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Inițiativa celor Trei Mări este o platforma politică formată din 12 state: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste state reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația ei.

#asociatie #gavrilita #eveniment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.