Moldova, prinsă între Est și Vest! Cumpără ulei scump din Ucraina și vinde ieftin în România

Piața uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova a rămas puternic orientată spre export în februarie 2026, însă este marcată de dependențe structurale majore, arată analiza economistului Iurie Rija, realizată pe baza datelor vamale.

În luna februarie, volumul total al comerțului exterior cu ulei de floarea-soarelui a ajuns la aproape 4 mii de tone, în valoare de 96,2 milioane de lei. Exporturile au constituit 3.195 de tone, adică 80% din total, în timp ce importurile s-au limitat la 799 de tone. În termeni valorici, Moldova a exportat ulei de 72,3 milioane de lei, de circa trei ori mai mult decât a importat, confirmând statutul de net exportator al sectorului.

Totuși, există un decalaj de preț între cele două fluxuri comerciale. Uleiul exportat a avut un preț mediu de 23 de lei pe litru, în timp ce produsul importat a costat în medie 30 de lei pe litru. Potrivit analizei, această diferență reflectă modelul economic al sectorului, în care Moldova exportă preponderent ulei vrac, în cantități mari, și importă produse mai scumpe, ambalate sau cu valoare adăugată mai mare.

Structura geografică a exporturilor indică o dependență aproape totală de o singură piață. România a absorbit 94% din volumul exportat, adică peste 3 mii de tone, în valoare de 67,2 milioane de lei. Celelalte piețe au avut o importanță marginală: Bulgaria a atras 3% din exporturi, Țările de Jos 2,3%, iar Grecia mai puțin de 1%. Această concentrare transformă România într-un partener critic pentru industria moldovenească, orice schimbare de conjunctură pe această piață putând avea efecte directe asupra întregului sector.

Pe partea de import, dependența este la fel de pronunțată. Ucraina a furnizat 87,6% din uleiul importat, fiind principalul furnizor datorită proximității și competitivității. Rusia și România au avut cote mult mai mici, de 7,2% și, respectiv, 5,1%. Analiza remarcă și faptul că Moldova importă ulei inclusiv din România, deși exportă masiv în aceeași direcție, fenomen explicat prin diferențe de calitate, segment de piață sau tip de produs.

La nivel corporativ, exporturile sunt dominate covârșitor de un singur jucător. Danube Oil Company SRL a realizat 82,8% din volumul exporturilor și 82% din valoarea totală, livrând aproape exclusiv către România. Practic, întreaga performanță externă a sectorului depinde de activitatea acestui operator. Alți exportatori au cote mult mai mici, de aproximativ 5% fiecare sau chiar sub acest nivel.

În contrast, piața de import este mult mai fragmentată, cu 18 companii active, niciuna neavând o poziție dominantă. Această structură indică un sector de distribuție internă competitiv, fără concentrare excesivă.

Economistul Iurie Rija concluzionează că piața funcționează stabil și generează un excedent comercial, însă este vulnerabilă din cauza concentrării ridicate atât pe partea de export, cât și pe cea de import.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.