Gazul o ia razna! Cotațiile la TTF depășesc 800 de dolari. Facturile mai mari bat la ușă în Moldova

19 Mart. 2026, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mart. 2026, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale pe hub-ul TTF din Olanda au înregistrat o creștere bruscă în ultimele ore, depășind pragul de 800 de dolari pentru mia de metri cubi, potrivit datelor bursiere.

Cotațiile au urcat până la aproximativ 850 de dolari/1000 m³, după care au revenit ușor și s-au stabilizat în jurul nivelului de 800 de dolari. Comparativ cu sesiunea precedentă, creșterea este de peste 23%, ceea ce indică o volatilitate accentuată pe piața europeană a gazelor.

Graficul arată că, după o perioadă relativ stabilă în jurul valorii de 640–660 de dolari, piața a înregistrat un salt abrupt într-un interval scurt de timp, semn al unor presiuni puternice pe partea de ofertă sau al unor reacții rapide ale traderilor la evoluțiile internaționale.

Acesta este cel mai ridicat nivel atins de prețul gazelor în Europa din ianuarie 2023, ceea ce readuce în prim-plan riscurile unei noi runde de scumpiri pe piața energetică.

Anterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu declara că tariful la gazele naturale ar putea fi ajustat începând cu luna mai, în cazul în care diferența dintre prețul real de achiziție și cel estimat inițial va deveni semnificativă.

În prezent, consumatorii casnici achită un tarif de 14,43 lei pentru un metru cub, cu 13,8% mai puțin decât tariful anterior de 16,74 lei/m³. Ieftinirea a fost operată de către ANRE la 4 februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.