Moldova riscă să piardă un sector-cheie al economiei. Industria alimentară, în declin abrupt

Industria alimentară, pilon esențial al economiei Moldovei, traversează o criză profundă, conform unei analize prezentate de Iurie Rija de la Agrocereale, bazată pe datele Biroului Național de Statistică (BNS). În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, iar sectorul alimentar a înregistrat un recul de 34,2% – cel mai mare din ultimii 15 ani, conatată Iuriee Rija de la Agrocereale.

Indicele industriei alimentare a ajuns la 136,7 puncte procentuale, cel mai scăzut nivel din 2010. Comparativ, în noiembrie 2023, indicatorul era de 179 p.p., iar în 2022, de 215 p.p. Scăderea reflectă probleme structurale în sector, în special în industria uleiurilor vegetale, unde exporturile au scăzut dramatic. În primele trei trimestre din 2024, valoarea exporturilor alimentare a fost de 159,7 milioane USD, cu 43% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2023.

„Industria de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui a fost grav afectată, pe fondul prețurilor scăzute la ulei, accesului limitat la materie primă și restricțiilor impuse de mecanismul de licențiere a importurilor. Fabricile mari de ulei și numeroase oloinițe din mediul rural și-au redus sau sistat activitatea, afectând mii de locuri de muncă”, susține Rija.

Regresul industriei de prelucrare a uleiurilor a redus ponderea exporturilor acestui sector la doar 0,2% din totalul exporturilor Moldovei în al treilea trimestru din 2024, comparativ cu 6% în 2023. Criza afectează nu doar producătorii și angajații, ci și consumatorii. Uleiul de floarea-soarelui produs local devine o raritate, iar în mediul rural, uleiul nerafinat tradițional dispare de pe rafturi.

„Deși industria alimentară se confruntă cu dificultăți majore, autoritățile nu au inclus procesatorii de uleiuri vegetale în programele de sprijin, precum compensarea facturilor la energie sau ajutoarele de stat pentru industriile prelucrătoare. Această omisiune pune în pericol viitorul gospodăriilor agricole și al industriei alimentare în ansamblu”, a mai punctat Rija.

Iurie Rija avertizează că este imperativ ca autoritățile să reevalueze urgent politicile economice și să adopte măsuri care să permită relansarea industriei. Accesul la materie primă, sprijinul financiar pentru producători și eliminarea barierelor de import sunt esențiale pentru stabilizarea sectorului. În absența unor intervenții rapide, efectele negative se vor adânci, afectând economia națională, exporturile și securitatea alimentară a Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina