Moldova scapă din ghearele Gazprom! Bulgaria promite să construiască până la vară conducta care aduce gaz din Grecia

Reducerea dependenței de gazul rusesc, investiții militare comune, asigurarea siguranței alimentare în regiune, gestionarea refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război au fost principalele teme discutate luni la Sofia de premierii din Bulgaria, România, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Avem deja conducta Trans-Balkan care are o capacitate semnificativă de a transporta gaze din România, prin Bulgaria până în Turcia. E timpul să inversăm acest proces. Este timpul să vedem cum putem folosi gaz din Turcia și LNG din Grecia pentru a le aduce în România și Bulgaria care are capacitatea de a livra mai departe în Balcani aceste resurse.”, a declarat luni la Sofia premierul Bulgariei, Kiril Petkov, citat de hotnews.ro.

Premierul Bulgariei a spus că a vizitat săptămâna trecută conductele din Bulgaria și din Grecia.

Am fost asigurați de Guvernul și premierul Greciei că această conductă va fi finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Asta înseamnă că anul acesta vor fi livrate gaze naturale lichefiate prin această conductă”, a spus Kiril Petkov.

Interconectorul dintre Grecia și Bulgaria va asigura o alternativă pentru furnizarea de gaze lichefiate GNL din Alexandropolis, pe coridorul vertical, către Bulgaria, Romania și apoi în celelalte țări europene, a spus Ciucă.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Ion Sterian, directorul Transgaz declara anterior că: „Chiar dacă avem două stații de comprimare care vor prelua gazele din Marea Neagră, din celelalte surse diversificate din coridorul sudic, precum din Turkish Stream, din păcate, lucrările la interconectorul dintre Bulgaria și Grecia decurg foarte lent, deși trebuiau finalizate de câțiva ani, a mai spus directorul Transgaz. ”Ar fi oferit inclusiv Republicii Moldova accesul la surse diversificate prin Coridorul Sudic, din TAP, Tanap, Coridorul Caspian și Perimetrul Șah Deniz 2. Era bine să avem aceste surse, pentru România, Republica Moldova și pentru celelalte țări central-europene”, a spus el.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.