Moldova scapă din ghearele Gazprom! Bulgaria promite să construiască până la vară conducta care aduce gaz din Grecia

Reducerea dependenței de gazul rusesc, investiții militare comune, asigurarea siguranței alimentare în regiune, gestionarea refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război au fost principalele teme discutate luni la Sofia de premierii din Bulgaria, România, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Avem deja conducta Trans-Balkan care are o capacitate semnificativă de a transporta gaze din România, prin Bulgaria până în Turcia. E timpul să inversăm acest proces. Este timpul să vedem cum putem folosi gaz din Turcia și LNG din Grecia pentru a le aduce în România și Bulgaria care are capacitatea de a livra mai departe în Balcani aceste resurse.”, a declarat luni la Sofia premierul Bulgariei, Kiril Petkov, citat de hotnews.ro.

Premierul Bulgariei a spus că a vizitat săptămâna trecută conductele din Bulgaria și din Grecia.

Am fost asigurați de Guvernul și premierul Greciei că această conductă va fi finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Asta înseamnă că anul acesta vor fi livrate gaze naturale lichefiate prin această conductă”, a spus Kiril Petkov.

Interconectorul dintre Grecia și Bulgaria va asigura o alternativă pentru furnizarea de gaze lichefiate GNL din Alexandropolis, pe coridorul vertical, către Bulgaria, Romania și apoi în celelalte țări europene, a spus Ciucă.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Ion Sterian, directorul Transgaz declara anterior că: „Chiar dacă avem două stații de comprimare care vor prelua gazele din Marea Neagră, din celelalte surse diversificate din coridorul sudic, precum din Turkish Stream, din păcate, lucrările la interconectorul dintre Bulgaria și Grecia decurg foarte lent, deși trebuiau finalizate de câțiva ani, a mai spus directorul Transgaz. ”Ar fi oferit inclusiv Republicii Moldova accesul la surse diversificate prin Coridorul Sudic, din TAP, Tanap, Coridorul Caspian și Perimetrul Șah Deniz 2. Era bine să avem aceste surse, pentru România, Republica Moldova și pentru celelalte țări central-europene”, a spus el.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.