Moldova scapă din ghearele Gazprom! Bulgaria promite să construiască până la vară conducta care aduce gaz din Grecia

Reducerea dependenței de gazul rusesc, investiții militare comune, asigurarea siguranței alimentare în regiune, gestionarea refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război au fost principalele teme discutate luni la Sofia de premierii din Bulgaria, România, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Avem deja conducta Trans-Balkan care are o capacitate semnificativă de a transporta gaze din România, prin Bulgaria până în Turcia. E timpul să inversăm acest proces. Este timpul să vedem cum putem folosi gaz din Turcia și LNG din Grecia pentru a le aduce în România și Bulgaria care are capacitatea de a livra mai departe în Balcani aceste resurse.”, a declarat luni la Sofia premierul Bulgariei, Kiril Petkov, citat de hotnews.ro.

Premierul Bulgariei a spus că a vizitat săptămâna trecută conductele din Bulgaria și din Grecia.

Am fost asigurați de Guvernul și premierul Greciei că această conductă va fi finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Asta înseamnă că anul acesta vor fi livrate gaze naturale lichefiate prin această conductă”, a spus Kiril Petkov.

Interconectorul dintre Grecia și Bulgaria va asigura o alternativă pentru furnizarea de gaze lichefiate GNL din Alexandropolis, pe coridorul vertical, către Bulgaria, Romania și apoi în celelalte țări europene, a spus Ciucă.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Ion Sterian, directorul Transgaz declara anterior că: „Chiar dacă avem două stații de comprimare care vor prelua gazele din Marea Neagră, din celelalte surse diversificate din coridorul sudic, precum din Turkish Stream, din păcate, lucrările la interconectorul dintre Bulgaria și Grecia decurg foarte lent, deși trebuiau finalizate de câțiva ani, a mai spus directorul Transgaz. ”Ar fi oferit inclusiv Republicii Moldova accesul la surse diversificate prin Coridorul Sudic, din TAP, Tanap, Coridorul Caspian și Perimetrul Șah Deniz 2. Era bine să avem aceste surse, pentru România, Republica Moldova și pentru celelalte țări central-europene”, a spus el.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.