Moldova scapă din ghearele Gazprom! Bulgaria promite să construiască până la vară conducta care aduce gaz din Grecia

Reducerea dependenței de gazul rusesc, investiții militare comune, asigurarea siguranței alimentare în regiune, gestionarea refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război au fost principalele teme discutate luni la Sofia de premierii din Bulgaria, România, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Avem deja conducta Trans-Balkan care are o capacitate semnificativă de a transporta gaze din România, prin Bulgaria până în Turcia. E timpul să inversăm acest proces. Este timpul să vedem cum putem folosi gaz din Turcia și LNG din Grecia pentru a le aduce în România și Bulgaria care are capacitatea de a livra mai departe în Balcani aceste resurse.”, a declarat luni la Sofia premierul Bulgariei, Kiril Petkov, citat de hotnews.ro.

Premierul Bulgariei a spus că a vizitat săptămâna trecută conductele din Bulgaria și din Grecia.

Am fost asigurați de Guvernul și premierul Greciei că această conductă va fi finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Asta înseamnă că anul acesta vor fi livrate gaze naturale lichefiate prin această conductă”, a spus Kiril Petkov.

Interconectorul dintre Grecia și Bulgaria va asigura o alternativă pentru furnizarea de gaze lichefiate GNL din Alexandropolis, pe coridorul vertical, către Bulgaria, Romania și apoi în celelalte țări europene, a spus Ciucă.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Ion Sterian, directorul Transgaz declara anterior că: „Chiar dacă avem două stații de comprimare care vor prelua gazele din Marea Neagră, din celelalte surse diversificate din coridorul sudic, precum din Turkish Stream, din păcate, lucrările la interconectorul dintre Bulgaria și Grecia decurg foarte lent, deși trebuiau finalizate de câțiva ani, a mai spus directorul Transgaz. ”Ar fi oferit inclusiv Republicii Moldova accesul la surse diversificate prin Coridorul Sudic, din TAP, Tanap, Coridorul Caspian și Perimetrul Șah Deniz 2. Era bine să avem aceste surse, pentru România, Republica Moldova și pentru celelalte țări central-europene”, a spus el.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.