WSJ: Câtă „otravă” a zăcut mereu în pacea oferită de Putin

29 Mart. 2022, 23:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Mart. 2022, 23:15 // Actual //  bani.md

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei e în impas. Dar pericole serioase rămân. Printre acestea se numără pacea în condiții similare celor pe care Rusia le-a impus victimelor sale anterioare pentru a face Ucraina să sângereze ani de zile.

Este posibil ca Vladimir Putin să ofere termeni care, la prima vedere, par a fi concesii, dar sunt calculați să împiedice dezvoltarea Ucrainei și să amenințe securitatea chiar și dincolo de granițele acesteia, scrie Wall Street Journal. Ucrainenii nu vor fi de acord cu acest lucru, iar alții nu ar trebui să încerce să-i oblige să accepte o astfel de ofertă insidioasă.

Recentele războaie rusești pot spune în detaliu ce este în mintea lui Putin cu privire la Ucraina. În Georgia, unde a invadat în 2008, în Moldova, de unde trupele ruse nu au plecat niciodată, și în Azerbaidjan, unde Moscova a sprijinit separatiștii armeni de la începutul anilor 1990, luptele au încetat, dar incertitudinea continuă.

Forțele ruse – un amestec de păpușari locali și luptători de la Kremlin – continuă să sape de-a lungul liniilor semi-oficiale de încetare a focului. Cu sprijinul Rusiei, reprezentanții acestor formațiuni marionete controlează încă teritorii străine. Și termenii încetării focului sunt cei care le garantează existența. Moscova folosește așa-numitele „procese de pace” pentru a preveni stabilizarea țărilor vecine.

Putin insistă ca Ucraina să se împace cu pierderea a trei dintre regiunile pe care le-a preluat deja: Crimeea, Donețk și Lugansk. Poate părea o opțiune bună, dar chiar nu este. Dacă Rusia obține ceea ce își dorește, atunci alte regiuni vor fi umbrite de „separatismul” inventat, mișcări de independență false și forme similare de sabotaj cu care va veni Putin.

Referendumurile false și schimburile forțate de populație ar putea afecta mai mult decât doar două sau trei regiuni ale Ucrainei. Chiar dacă Putin dă dovadă de reținere la început, el va avea deja avanposturi convenabile pentru a face mai multe daune în viitor. La sfârșitul jocului pe care îl joacă, Ucraina nu va avea o soartă mai bună.

„Modelul conflictelor înghețate“

Occidentul a tolerat strategia rusă de a crea și susține „conflicte înghețate” în curtea vecinilor mai mici. Acest lucru l-a convins pe Putin în 2014 că ar putea ocupa Crimeea în siguranță și ar putea declanșa un război separatist în Donețk și Lugansk.

Reconcilierea cu un astfel de rezultat al războiului din Ucraina ar fi o mare greșeală.
Riscurile pentru securitatea Europei sunt evidente. Ucraina este mai mult decât orice victimă anterioară a agresiunii ruse și a intrigilor post-armistițiu. Se învecinează cu patru țări NATO: Polonia, Slovacia, Ungaria și România. De asemenea, ar putea crea un precedent pentru alte trei țări din alianță care au fost odată sub conducere sovietică directă: Lituania, Letonia și Estonia. Incertitudinea constantă și destabilizarea în Ucraina sunt inacceptabile.

Ororile pe care Rusia le-a provocat ucrainenilor pașnici dau urgență păcii. Ucraina poate, în limite rezonabile, să ia în considerare concesii privind timpul și condițiile aderării la NATO sau la UE. Dar concesiile care vor da Rusiei o pârghie permanentă de influență asupra ei nu vor aduce nicio pace. Vor permite doar pregătirea unui nou război.

Acestea sunt condițiile pe care Putin ar dori să le primească. Președintele Volodimir Zelenski, care insistă că Ucraina nu va fi de acord cu ultimatumuri, vede pericolul acceptării termenilor lui Putin. Dacă lumea vrea să vadă o Europă pașnică și sigură, nu ar trebui să impună Kievului o soluție care să ignore lecțiile altor țări în care Rusia a primit tot ce a cerut.

24 Sept. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.