Veste cumplită! S-au scumpit legumele. Morcovul și varza le dau bătăi de cap rușilor

Rețele comerciale din Federația Rusă se confruntă cu un deficit de legume și cu majorarea prețurilor. Este vorba, în primul rând, de morcov și varză. Recolta anului 2021 se termină, iar cea din Turcia și Egipt încă nu a ajuns în Rusia. Ministerul Agriculturii de la Moscova exclude un deficit de legume pe piața internă, scrie kommersant.ru.

În luna martie prețurile furnizorilor la varză au crescut cu 56%, la morcov cu 47%, iar la sfeclă roșie cu 62%.

Datele Rosstat arată că prețurile la raft la varză s-au majorat în medie cu 11,14%, la 89-130 ruble kg și la morcov cu 10,73%, la 49,9 – 59,5 ruble.

Interlocutorii publicației kommersant afirmă că există un oarecare deficit de varză, deoarece în acest an cea rusească s-a terminat înainte de recoltarea celei din Uzbekistan, Turcia și Egipt, ceea ce afectează dinamica prețurilor.

Aleksey Krasilnikov, director executiv al Uniunii Participanților la Piața de cartofi și legume, observă că în 2021 suprafața de varză a fost redusă considerabil după mai multe sezoane consecutiv recolta a eșuat. Potrivit Rosstat, în 2021, suprafața cu varză, în gospodăriile de toate categoriile, s-a redus cu 7,2%, la 71,3 mii hectare, iar recolta brută a scăzut cu 10,4%, la 2,37 milioane tone.

Ministerul Agriculturii a declarat pentru Kommersant că riscul unui deficit de legume pe piaţa internă este exclus. Potrivit datelor vamale, de la începutul acestui an, până pe 20 martie, importurile de cartofi în Rusia au crescut cu 5%, morcovi și sfeclă de masă – cu 7,8%, iar varza – cu 39,1% față de anul trecut. Livrările din Egipt, China, Turcia, Israel și Azerbaidjan sunt stabile, iar până pe 30 septembrie taxele de import pentru legume au fost anulate.

După cum notează Aleksey Krasilnikov, prețurile ridicate implică și riscuri pentru producători. În 2010-2011, după o secetă, prețurile la legumele de pe piețele externe au crescut atât de mult încât consumatorii au început să le abandoneze în favoarea cerealelor. În 2022, se așteaptă ca Federația Rusă să crească suprafața cultivată cu legume în pământ cu 20.000 de hectare, inclusiv prin măsuri de stimulare din partea Ministerului Agriculturii. Există însă problema aprovizionării cu soiuri și hibrizi din cauza tensiunilor internaționale, deși există încă stocuri de semințe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #preturi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.