Veste cumplită! S-au scumpit legumele. Morcovul și varza le dau bătăi de cap rușilor

Rețele comerciale din Federația Rusă se confruntă cu un deficit de legume și cu majorarea prețurilor. Este vorba, în primul rând, de morcov și varză. Recolta anului 2021 se termină, iar cea din Turcia și Egipt încă nu a ajuns în Rusia. Ministerul Agriculturii de la Moscova exclude un deficit de legume pe piața internă, scrie kommersant.ru.

În luna martie prețurile furnizorilor la varză au crescut cu 56%, la morcov cu 47%, iar la sfeclă roșie cu 62%.

Datele Rosstat arată că prețurile la raft la varză s-au majorat în medie cu 11,14%, la 89-130 ruble kg și la morcov cu 10,73%, la 49,9 – 59,5 ruble.

Interlocutorii publicației kommersant afirmă că există un oarecare deficit de varză, deoarece în acest an cea rusească s-a terminat înainte de recoltarea celei din Uzbekistan, Turcia și Egipt, ceea ce afectează dinamica prețurilor.

Aleksey Krasilnikov, director executiv al Uniunii Participanților la Piața de cartofi și legume, observă că în 2021 suprafața de varză a fost redusă considerabil după mai multe sezoane consecutiv recolta a eșuat. Potrivit Rosstat, în 2021, suprafața cu varză, în gospodăriile de toate categoriile, s-a redus cu 7,2%, la 71,3 mii hectare, iar recolta brută a scăzut cu 10,4%, la 2,37 milioane tone.

Ministerul Agriculturii a declarat pentru Kommersant că riscul unui deficit de legume pe piaţa internă este exclus. Potrivit datelor vamale, de la începutul acestui an, până pe 20 martie, importurile de cartofi în Rusia au crescut cu 5%, morcovi și sfeclă de masă – cu 7,8%, iar varza – cu 39,1% față de anul trecut. Livrările din Egipt, China, Turcia, Israel și Azerbaidjan sunt stabile, iar până pe 30 septembrie taxele de import pentru legume au fost anulate.

După cum notează Aleksey Krasilnikov, prețurile ridicate implică și riscuri pentru producători. În 2010-2011, după o secetă, prețurile la legumele de pe piețele externe au crescut atât de mult încât consumatorii au început să le abandoneze în favoarea cerealelor. În 2022, se așteaptă ca Federația Rusă să crească suprafața cultivată cu legume în pământ cu 20.000 de hectare, inclusiv prin măsuri de stimulare din partea Ministerului Agriculturii. Există însă problema aprovizionării cu soiuri și hibrizi din cauza tensiunilor internaționale, deși există încă stocuri de semințe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #preturi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat și actual membru al Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat un atac dur la adresa guvernării PAS, criticând în special politicile economice din ultimii patru ani și gestionarea resurselor financiare ale statului. Într-o postare recentă, Slusari a evitat să comenteze direct demisia ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, argumentând că acesta reprezintă doar un simbol al unui eșec economic mai amplu.

Slusari susține că politicile economice promovate de guvernare au fost dezastruoase, ducând la stagnare economică și la un exod masiv al populației active. Potrivit acestuia, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere infimă de doar 0,7% într-un singur an, în timp ce în restul perioadei a fost în scădere. În paralel, deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale a crescut de aproape două ori între 2021 și 2024, ajungând la 5 miliarde de lei, sumă acoperită din bugetul de stat.

Slusari mai subliniază că datoria de stat a atins 124 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Deși această valoare nu este alarmantă în sine, problema reală este destinația fondurilor: „Banii au fost cheltuiți predominant pentru consum, fără a crea valoare adăugată”.

De asemenea, fostul parlamentar a criticat investițiile în infrastructura rurală, considerând că acestea nu sunt suficiente pentru a stopa depopularea satelor și declinul agriculturii: „Îngropați fierul inutil în pământ și faceți drumuri pe care va circula puțină lume”.

În final, Slusari pledează pentru o schimbare radicală de viziune economică, printr-un sprijin activ al activităților economice și al creării locurilor de muncă, inclusiv prin atragerea de fonduri europene destinate dezvoltării antreprenoriatului. El sugerează că statul ar trebui să devină co-investitor în sectoarele strategice, chiar dacă acest model contravine doctrinei liberale promovate de actuala guvernare.