Moldova se abandonează singură sub privirile îngăduitoare ale liderilor săi. Natalitatea scade, iar migrația crește

Republica Moldova se depopulează într-un ritm alarmant din cauza ratei scăzute a natalității și a migrației galopante. Anual peste hotare pleacă între 35-40 de mii de cetățeni, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul a mai declarat că din 1995 și până în prezent, timp de 25 de ani, sporul natural al populației Republicii Moldova este negativ. Numărul deceselor este cu mult mai mare decât numărul născuților. Dacă în perioada 1996-2000 sporul natural era 0, numărul celor născuți era egal cu al celor decedați, atunci din 2001 și până în prezent, se tot înregistrează găuri demografice. În ultimii cinci ani, s-au născut cu 23 de mii de persoane mai puține decât au murit. În 2021, estimează economistul, în Republica Moldova au fost cu zece mii de nașteri mai puține decât numărul deceselor.

În 2021 estimativ ar fi plecat din țară 32-36 de mii de moldoveni, iar din 1991 și până în prezent, circa 966 de mii de cetățeni. Practic, tinerii apți de muncă pleacă peste hotare, dar totodată îi determină și pe alții să plece. La noi, practic, timp de zece ani numărul locurilor de muncă a rămas constant, circa 600 de mii, iar toți cei care treptat intră în vârsta aptă de muncă sunt absorbiți de plecarea peste hotare. În fiecare an peste hotare pleacă practic o generație. Noi pur și simplu suntem într-un blocaj demografic, iar problema numărul unu al dezvoltării Republicii Moldova în viitorii ani va fi lipsa locurilor de muncă”, a afirmat expertul.

Cel mai puternic val de plecări a fost înregistrat în perioada 2016 -2020, când din Republica Moldova a fost abandonată de 212 mii de moldoveni, anual câte circa 42 de mii de persoane. În perioada 2001-2005 estimativ au plecat 201 mii, în 2006-2015 – 190 de mii, iar în 2021 – 32-36 de mii. „În 2021 a fost un nivel mai mic, însă a fost cu mult mai mare decât a fost din 2006 și până în 2015. Lucrul acesta ne arată că noi nu avem o politică clară de a crea locuri de muncă și salarii. Ceea ce îi determină pe oameni să plece este lipsa unui loc de muncă și un salariu bine plătit”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#spor #migrație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.