„Carate toxice”. Rusia nu poate vinde diamante de 1,3 miliarde de dolari din cauza sancțiunilor

Compania de stat „Alrosa”, cel mai mare producător de diamante din Rusia și din lume, aflată sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu o creștere bruscă a stocurilor de diamante nevândute.

La sfârșitul anului 2024, „Alrosa” a acumulat produse nevândute în valoare de 129,9 miliarde de ruble, echivalentul a 1,3 miliarde de dolari (la cursul Băncii Centrale de la sfârșitul lunii decembrie), conform raportului publicat vineri de companie.

Stocurile de diamante ale „Alrosa” au crescut cu 1,5 ori, adică cu 45,3 miliarde de ruble, după ce India, cel mai mare importator din lume, a aproape încetat să mai achiziționeze diamante. În septembrie, scăderea livrărilor pe piața indiană a atins 96%.

În urma acestor dificultăți, „Alrosa” a raportat o scădere de 26% a veniturilor, o pierdere aproape de jumătate din EBITDA și o scădere de 4,4 ori a profitului net, care a ajuns la 19,3 miliarde de ruble.

Analistul Evgheni Loktiukhov de la PSB a declarat că rezultatele companiei sunt „slabe așa cum era de așteptat”: în al doilea semestru, „Alrosa” a încheiat cu o pierdere netă de 17,3 miliarde de ruble, iar anul s-a încheiat cu un deficit de numerar. Fluxul său de numerar liber a devenit negativ, cu intrări mai mici decât ieșirile de 17,6 miliarde de ruble, iar datoria netă a crescut de trei ori, ajungând la 107,9 miliarde de ruble.

Din 2022, „Alrosa” se află sub sancțiuni occidentale, iar din începutul anului 2024, statele din grupul G7 au impus un embargou asupra diamantelor sale. De asemenea, din martie anul trecut, a fost interzisă importul de diamante de origine rusă prin terțe țări.

#sanctiuni #diamante #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.