Moldova, spre calea de a obține dreptul de export în UE de carne de pasăre și ouă categoria B

Foaia de parcurs pentru obținerea de către Republica Moldova a dreptului de a exporta în Uniunea Europeană carne de pasăre și ouă categoria B a fost realizată în proporție de 95%. Anunțul a fost făcut de către Ministerul Economiei și Infrastructurii în urma unei ședințe de lucru.

De asemenea, în cadrul întrevederii, autoritățile au discutat despre mersul lucrărilor privind efectuarea auditului Republicii Moldova în vederea evaluării controalelor oficiale în domeniul sănătății animalelor pentru carnea de pasăre, produsele din carne de pasăre și ouălor destinate exportului în Uniunea Europeană, care, se va desfășura în regim online în perioada 19 – 30 aprilie 2021. Auditul presupune examinarea aspectelor importante, precum lanțurile de producție pentru produsele din carne de pasăre, cerințele în vigoare pentru certificarea oficială a testărilor în domeniul sănătății animalelor, funcționarea rețelei de laboratoare și altele.

Cu referire la exportul și tranzitul din Republica Moldova în Uniunea Europeană a produselor compuse, MEI precizează că la nivelul Uniunii Europene are loc procesul de modificare a legislației în acest sector, care va intra în vigoare în luna aprilie curent. Odată cu intrarea în vigoare a legislației respective și a listării țării noastre în decizia UE, Moldova va avea posibilitatea să exporte produse compuse, precum produse de patiserie și cofetărie, care sunt stabile la temperatura ambiantă.

Cât despre produsele lactate, procedura de obținere a dreptului de export în UE, presupune un spectru mai extins de activități ce urmează a fi implementate la nivel național. La moment are loc procedura de examinare a dosarului Republicii Moldova pentru sectorul respectiv de către Comisia Europeană care ar putea fi urmată de o misiune de audit similară celei planificate pentru aprilie curent.

#carne #export carne #export ouă #export in ue #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.